office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 25, Iulie 2015


Sfântul care aduce ploaia
Interviul lunii: Valy Ilieş
“Injecţia” de frumuseţe
Remodelare corporală pentru mămici
Beneficiile terapiei robot asistate
Pepenele roşu, antioxidantul de serviciu
Destinaţie culinară: Restaurantul Turnul de Apă
Leacuri din grădină: ceaiul de gălbenele
Biserica unui martir
Muzeul de Științe Naturale Piatra-Neamț
Cetatea de Scaun a Sucevei
File de ierbar: Să răsară busuioc(ul)…!
Locuri de poveste: La Medeleni…
Frumuseţi de lângă noi: Pietrele vii din Ţara Luanei
Senior Voyage – Tenerife

Biserica unui martir

 

Biserica Barnovschi din Iaşi, fostă mănăstire, e un lăcaş vechi, menţionat încă din vremea hrisoavelor cronicarului Miron Costin. În anul 1627 domnitorul Moldovei, Miron Barnovschi, a început clădirea mănăstirii, pe care o va închina cetăţii Ierusalimului. Ctitorul ei avea să devină, în 1633, martir prin decapitarea pentru creştinism, căci a refuzat propunerea sultanului Murad al IV-lea de a se lepăda de credinţa sa și de a îmbrățișa islamul în schimbul cruţării vieţii. În 1653 aflăm din descrierea făcută de Paul de Alep că aşezământul domnitorului este construit din piatră de calcar, având un pridvor închis, cu o turlă deasupra. Peste ani, au apărut transformări radicale în ceea ce priveşte aspectul, mai ales în perioada comunistă, ajungându-se până la expropieri de terenuri şi imobile. Dat fiind că s-a construit până aproape de Biserică, structura a fost compromisă, astfel că s-a recurs la câteva lucrări de salvare a monumentului: Turnul Clopotniță a fost consolidat, s-a montat Sfânta Cruce pe acoperiș, au fost amenajate (şi înmiresmate) curtea şi grădina Bisericii cu trandafiri de diferite culori şi copaci de ornament, s-a făcut mobilierul din Biserică etc. Deşi bolţile vechi au dispărut, astăzi se văd două din ferestrele pronaosului zidite parţial. 
Pictura interioară originală nu s-a mai păstrat, aşa încât “fiinţează” din 1880. Din zugrăveala veche nu au mai rămas decât portretul ctitorului și cel al mamei sale Elena, monahia Elisabeta. Cea mai veche icoană este cea a Hramului „Adormirea Maicii Domnului”, din anul 1734, pictată de un autor necunoscut și îmbrăcată în metal argintat, pe alocuri cu aur suflat. Icoana Sfântului Ioan Botezătorul datează din 1791 şi are mai mult elemente clasice, cum ar fi cutele hainelor sau peisajul, fundalul de arbori cu nişte coroane bogate. Un alt hram al Bisericii este şi cel al Sfinților Părinți Ioachim și Ana (9 septembrie), de aceea ne atrage atenția icoana „Sfintei Ana cu Maica Domnului în brațe”, făcătoare de minuni, care datează încă de la începuturile ctitoriei aproape, din 1625. Icoana care aduce minuni este realizată pe lemn și îmbrăcată în metal argintat.
Luisa Ţuculeanu

Biserica Barnovschi din Iaşi, fostă mănăstire, e un lăcaş vechi, menţionat încă din vremea hrisoavelor cronicarului Miron Costin. În anul 1627 domnitorul Moldovei, Miron Barnovschi, a început clădirea mănăstirii, pe care o va închina cetăţii Ierusalimului. Ctitorul ei avea să devină, în 1633, martir prin decapitarea pentru creştinism, căci a refuzat propunerea sultanului Murad al IV-lea de a se lepăda de credinţa sa și de a îmbrățișa islamul în schimbul cruţării vieţii. În 1653 aflăm din descrierea făcută de Paul de Alep că aşezământul domnitorului este construit din piatră de calcar, având un pridvor închis, cu o turlă deasupra. Peste ani, au apărut transformări radicale în ceea ce priveşte aspectul, mai ales în perioada comunistă, ajungându-se până la expropieri de terenuri şi imobile. Dat fiind că s-a construit până aproape de Biserică, structura a fost compromisă, astfel că s-a recurs la câteva lucrări de salvare a monumentului: Turnul Clopotniță a fost consolidat, s-a montat Sfânta Cruce pe acoperiș, au fost amenajate (şi înmiresmate) curtea şi grădina Bisericii cu trandafiri de diferite culori şi copaci de ornament, s-a făcut mobilierul din Biserică etc. Deşi bolţile vechi au dispărut, astăzi se văd două din ferestrele pronaosului zidite parţial. 


Pictura interioară originală nu s-a mai păstrat, aşa încât “fiinţează” din 1880. Din zugrăveala veche nu au mai rămas decât portretul ctitorului și cel al mamei sale Elena, monahia Elisabeta. Cea mai veche icoană este cea a Hramului „Adormirea Maicii Domnului”, din anul 1734, pictată de un autor necunoscut și îmbrăcată în metal argintat, pe alocuri cu aur suflat. Icoana Sfântului Ioan Botezătorul datează din 1791 şi are mai mult elemente clasice, cum ar fi cutele hainelor sau peisajul, fundalul de arbori cu nişte coroane bogate. Un alt hram al Bisericii este şi cel al Sfinților Părinți Ioachim și Ana (9 septembrie), de aceea ne atrage atenția icoana „Sfintei Ana cu Maica Domnului în brațe”, făcătoare de minuni, care datează încă de la începuturile ctitoriei aproape, din 1625. Icoana care aduce minuni este realizată pe lemn și îmbrăcată în metal argintat.


Luisa Ţuculeanu