office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 24, Iunie 2015


Vară impresionistă
Interviul lunii : Olivier Dumas
Cafeaua - beneficii și efecte asupra sănătății
Coronarografia selectivă
Tratamentul transpiraţiei excesive cu toxina botulinicǎ
Hipotiroidia și sarcina
Leacuri din grǎdinǎ: Leuşteanul
Mănăstirea care a învins timpul
Palatul de la Ruginoasa
Muzeul Satului Bucovinean
File de ierbar: Lavanda, aer de Provence
Locuri de poveste: Povestea unui tei de-argint
Frumuseţi de lângǎ noi: Bucovina Micǎ
Sorrento - Italia, Bella Italia

Cafeaua - beneficii și efecte asupra sănătății

 

Autor:  dr. Ingrid Gall, medic specialist Diabet zaharat, nutriţie și boli metabolice 
Parte a ritualului de zi cu zi pentru milioane de oameni, cafeaua și-a început ascensiunea, potrivit legendei, în sudul actualei Peninsule Arabice. Studii recente de botanică ne dezvaluie însă adevărata origine a cafelei:  în Africa, pe platourile Etiopiei Centrale, de unde ar fi fost adusă în Yemen și cultivată începând cu secolul al VI-lea. 
Responsabili de efectele „miraculoase” ale cafelei sunt cofeina, cât și numeroșii compuși cu proprietăți antioxidante pe care îi conține. 
Antioxidanții sunt substanţe care contracarează efectele nocive ale radicalilor liberi asupra sănătății (inclusiv apariția cancerelor). Cafeaua este cea mai bogată sursă de antioxidanți din dietă, prin comparație cu alte surse alimentare: cacao, diferite ceaiuri, vin roșu, fructe și legume proaspete, conținând peste 1000 de polifenoli, prezenți și în varianta decofeinizată a cafelei.
Cofeina stimulează sistemul nervos central, crescând vigilența, atenția și concentrarea și produce o creștere de scurtă durată a ratei metabolice după ingestie. Se recomandă un consum moderat de cafea și produse ce conțin cofeină, pentru a nu depăși 400 mg cofeină/zi; consumul excesiv poate determina stări de anxietate, hiperactivitate, nervozitate și tulburări de somn. În funcție de constituția genetică, putem fi mai mult sau mai puțin sensibili la efectele cofeinei. 
Conținutul de cofeină al băuturilor:  ciocolată caldă (150 ml) - 4 mg; ceai cu gheață - ice tea (330 ml) - 20 mg; ceai (150 ml) - 32 mg; băutura tip „cola” (330 ml) - 39 mg; espresso (30 ml) - 60 mg; băuturi energizante (330 ml) - 80 mg; cafea la filtru (125 mg) - 85 mg.
Cafeaua și bolile cardiovasculare
Majoritatea studiilor nu a evidențiat un efect negativ al consumului de cafea asupra funcției cardiovasculare. Nu au fost găsite asocieri  între consumul cronic de cafea și apariția aritmiilor cardiace sau a fibrilației atriale. Mai mult, se pare că un consum moderat de cafea ar avea un efect protector asupra apariției insuficienței cardiace și ar reduce riscul de boli coronariene, în special la femei.
Efectele cafelei asupra colesterolului
Numeroase studii au relevat o creștere semnificativă a nivelului colesterolului total, LDL - colesterolului și a trigliceridelor, în cazul persoanelor ce consumau cafea nefiltrată (la cafetieră /  ibric /  espresso). Hârtia de filtru reține agenții cauzatori, recomandându-se astfel consumul predominant al cafelei la filtru.
Cafeaua și afecțiunile neurodegenerative
Mai multe studii epidemiologice au arătat că un consum moderat zilnic de cafea, de-a lungul vieții, are capacitatea de a încetini declinul cognitiv fiziologic legat de vârstă, mai ales la femei, și pare a fi asociat cu un risc mai scăzut de a dezvolta bolile Alzheimer și Parkinson. 
Cafeaua și afecțiunile digestive
Aciditatea gastrică, disconfortul abdominal, greața, balonarea sunt puse pe seama efectului cofeinei, cu toate că nu există studii care să confirme acest lucru. De asemenea, nici alte cercetări nu au reușit să demonstreze o asociere între riscul de reflux gastroesofagian sau ulcer (gastric ori duodenal) și consumul cronic de cafea.
Dependența de cafea
Utilizând metode de cartografiere a creierului, s-a demonstrat că băutura cafeinizată nu este legată de circuitele de dependență ale acestuia. Cu toate acestea, Asociația PsihologilorAmericani a descris de curând sindromul de sevraj la cafea (cu durată de 12 - 24 ore) ce poate apărea la unii consumatori cronici care  întrerup brusc acest obicei, dar care poate fi evitat prin reducerea progresivă a cantității ingerate.
Cu bune și cu rele, dar mai ales cu bune, cafeaua a fost, este și va rămâne o plăcere simplă și un bun pretext pentru o pauză, o întâlnire, o lectură bună și multe, multe alte lucruri minunate...
.

 

Autor:  dr. Ingrid Gall, medic specialist Diabet zaharat, nutriţie și boli metabolice ARCADIA


Parte a ritualului de zi cu zi pentru milioane de oameni, cafeaua și-a început ascensiunea, potrivit legendei, în sudul actualei Peninsule Arabice. Studii recente de botanică ne dezvaluie însă adevărata origine a cafelei:  în Africa, pe platourile Etiopiei Centrale, de unde ar fi fost adusă în Yemen și cultivată începând cu secolul al VI-lea. 


Responsabili de efectele „miraculoase” ale cafelei sunt cofeina, cât și numeroșii compuși cu proprietăți antioxidante pe care îi conține. 

Antioxidanții sunt substanţe care contracarează efectele nocive ale radicalilor liberi asupra sănătății (inclusiv apariția cancerelor). Cafeaua este cea mai bogată sursă de antioxidanți din dietă, prin comparație cu alte surse alimentare: cacao, diferite ceaiuri, vin roșu, fructe și legume proaspete, conținând peste 1000 de polifenoli, prezenți și în varianta decofeinizată a cafelei.


Cofeina stimulează sistemul nervos central, crescând vigilența, atenția și concentrarea și produce o creștere de scurtă durată a ratei metabolice după ingestie. Se recomandă un consum moderat de cafea și produse ce conțin cofeină, pentru a nu depăși 400 mg cofeină/zi; consumul excesiv poate determina stări de anxietate, hiperactivitate, nervozitate și tulburări de somn. În funcție de constituția genetică, putem fi mai mult sau mai puțin sensibili la efectele cofeinei. 

Conținutul de cofeină al băuturilor:  ciocolată caldă (150 ml) - 4 mg; ceai cu gheață - ice tea (330 ml) - 20 mg; ceai (150 ml) - 32 mg; băutura tip „cola” (330 ml) - 39 mg; espresso (30 ml) - 60 mg; băuturi energizante (330 ml) - 80 mg; cafea la filtru (125 mg) - 85 mg.



Cafeaua și bolile cardiovasculare


Majoritatea studiilor nu a evidențiat un efect negativ al consumului de cafea asupra funcției cardiovasculare. Nu au fost găsite asocieri între consumul cronic de cafea și apariția aritmiilor cardiace sau a fibrilației atriale. Mai mult, se pare că un consum moderat de cafea ar avea un efect protector asupra apariției insuficienței cardiace și ar reduce riscul de boli coronariene, în special la femei.


Efectele cafelei asupra colesterolului


Numeroase studii au relevat o creștere semnificativă a nivelului colesterolului total, LDL - colesterolului și a trigliceridelor, în cazul persoanelor ce consumau cafea nefiltrată (la cafetieră /  ibric /  espresso). Hârtia de filtru reține agenții cauzatori, recomandându-se astfel consumul predominant al cafelei la filtru.


Cafeaua și afecțiunile neurodegenerative

Mai multe studii epidemiologice au arătat că un consum moderat zilnic de cafea, de-a lungul vieții, are capacitatea de a încetini declinul cognitiv fiziologic legat de vârstă, mai ales la femei, și pare a fi asociat cu un risc mai scăzut de a dezvolta bolile Alzheimer și Parkinson. 


Cafeaua și afecțiunile digestive


Aciditatea gastrică, disconfortul abdominal, greața, balonarea sunt puse pe seama efectului cofeinei, cu toate că nu există studii care să confirme acest lucru. De asemenea, nici alte cercetări nu au reușit să demonstreze o asociere între riscul de reflux gastroesofagian sau ulcer (gastric ori duodenal) și consumul cronic de cafea.


Dependența de cafea


Utilizând metode de cartografiere a creierului, s-a demonstrat că băutura cafeinizată nu este legată de circuitele de dependență ale acestuia. Cu toate acestea, Asociația PsihologilorAmericani a descris de curând sindromul de sevraj la cafea (cu durată de 12 - 24 ore) ce poate apărea la unii consumatori cronici care  întrerup brusc acest obicei, dar care poate fi evitat prin reducerea progresivă a cantității ingerate.


Cu bune și cu rele, dar mai ales cu bune, cafeaua a fost, este și va rămâne o plăcere simplă și un bun pretext pentru o pauză, o întâlnire, o lectură bună și multe, multe alte lucruri minunate....

 

www.arcadiamedical.ro