office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 33, Aprilie 2016


Interviul lunii: PhD. Dr. Ioan Sorin Stratulat
Diabetul zaharat gestațional - o boală pentru două generații
TERAPIA TECAR
Stop ATCP!
Cai, zâmbet şi terapie - Centrul de Hipoterapie și Echitație „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”
Beneficiile legumelor de primăvară
Hipnoza un lucru real sau o ficţiune?
Carte: "Jurnalul unei fete greu de mulţumit" de Jeni Acterian
Mănăstirea din poiana pustnicilor
Casa argintarului din Bistriţa
Castelul Cantacuzino din Buşteni

Diabetul zaharat gestațional - o boală pentru două generații

 

Autor: dr. Demetra Țugurlan, medic specialist Pediatrie-Neonatologie Arcadia
Sarcinile care asociază încă de la debut sau în evoluție diabet zaharat prezintă risc crescut de avort spontan, moarte subită a f¬atului, malformații congenitale și o rată crescută de morbiditate și mortalitate neonatală.
În prezent, la aproximativ 10% dintre sarcini apar modificări ale profilului glicemic, urmând ca până la 80% dintre acestea să dezvolte ulterior un diabet zaharat gestațional real. Marea majoritate a tulburărilor induse de diabetul zaharat gestațional sunt cauzate de hiperglicemia maternă.
În mod normal, organismul sănătos (inclusiv pe perioada sarcinii) reacționează la un nivel crescut al glucozei cu o secreție crescută de insulină, pentru a restabili un nivel normal al glicemiei. Glucoza provine în principal din alimentele bogate în carbohidrați: zaharuri, pâine, paste,cartofi prăjiți etc. 
Atunci când acest mecanism eșuează, apare hiperglicemia atât la mamă, cât și la făt. Până la 20 de săptămâni, celulele pancreatice ale fătului nu sunt capabile să secrete insulina proprie, pentru a reuși să reducă nivelul gicemiei. După 20 de săptămâni, funcția pancreatică fetală își intră în drepturi și reacționează la hiperglicemia maternă prin hiperproducție de insulină proprie, pentru a reduce nivelul glucozei din sângele fetal. 
Cu cât se menține mai mult timp hiperglicemia fetală, cu atât celulele pancreatice fetale vor fi stimulate pentru a produce din ce în ce mai multă insulină. Astfel apare hipertrofia pancreasului, având drept consecință secreția crescută de insulină. Aceasta se va menține din nefericire și după naștere, când nu mai există însă aportul suplimentar de glucoză de la mamă.
Diabetul zaharat matern își exercită în mod direct efectul asupra creșterii și dezvoltării fătului, fiind vorba fie de un făt macrosom (cu greutate mare), fie de un făt mic pentru vârsta de gestație (acolo unde diabetul se complică cu modificări cardiace la mamă). 
Alte modificări care pot să apară la nou-născut sunt: tulburări ale nivelului de calciu și magneziu, modificări ale echilibrului acido-bazic și electrolitic, modificări ale oxigenării, afectarea pe termen lung a nivelului fierului, bilirubinei și întârzierea în maturarea surfactantului alveolar (caz în care avem de a face cu un nou-născut care nu poate respira singur și va necesita terapie intensivă).
Care sunt testele care se pot face,  atât pentru mamă, cât și pentru făt?
Pe lângă urmărirea periodică a nivelului seric al glicemiei, alte teste accesibile și utile în stabilirea predicției negative sunt:
Urmărirea nivelului hemoglobinei glicozilate  
Testul de toleranță la glucoză
Efectuarea sumarului de urină 
Marea majoritate a anomaliilor fetale induse de diabetul gestațional pot fi depistate la ecografiile fetale efectuate pe perioada sarcinii și pot cuprinde: modificări de maturare sau închidere a sistemului nervos central, malformații cardiovasculare, malformații renale sau digestive.
Care sunt complicațiile neonatale?
Complicațiile care apar în perioada neonatală sunt influențate în principal de vârsta de sarcină de la care este expus fatul, de durata expunerii, de nivelul maxim la care ajunge glicemia maternă, precum și de fluctuațiile glicemiei materne.
Din experiența acumulată de echipa medicală Arcadia, remarcăm că în îngrijirea postnatală a nou-născuților proveniți din mame cu diabet zaharat trebuie ținut cont că nu toate anomaliile sunt prezente și evidente imediat după naștere, iar acolo unde nu există date complete și corecte de anamneză a sarcinii, surprizele pot fi majore. 
În astfel de cazuri medicale, este esențială să existe o strânsă colaborare între familie și echipa medicală multidisciplinară (diabetolog, obstetrician și neonatolog - pediatru), pentru a evalua precoce afecțiunile nou-născutului, pentru a trata corespunzător și prompt patologia acestuia pe termen scurt și mediu și, în final, pentru a putea da familiei și societății un nou individ sănătos.

Autor: dr. Demetra Țugurlan, medic specialist Pediatrie-Neonatologie Arcadia Hospital


Sarcinile care asociază încă de la debut sau în evoluție diabet zaharat prezintă risc crescut de avort spontan, moarte subită a f
ătului, malformații congenitale și o rată crescută de morbiditate și mortalitate neonatală. În prezent, la aproximativ 10% dintre sarcini apar modificări ale profilului glicemic, urmând ca până la 80% dintre acestea să dezvolte ulterior un diabet zaharat gestațional real. Marea majoritate a tulburărilor induse de diabetul zaharat gestațional sunt cauzate de hiperglicemia maternă.

 

În mod normal, organismul sănătos (inclusiv pe perioada sarcinii) reacționează la un nivel crescut al glucozei cu o secreție crescută de insulină, pentru a restabili un nivel normal al glicemiei. Glucoza provine în principal din alimentele bogate în carbohidrați: zaharuri, pâine, paste,cartofi prăjiți etc. 

 

Atunci când acest mecanism eșuează, apare hiperglicemia atât la mamă, cât și la făt. Până la 20 de săptămâni, celulele pancreatice ale fătului nu sunt capabile să secrete insulina proprie, pentru a reuși să reducă nivelul gicemiei. După 20 de săptămâni, funcția pancreatică fetală își intră în drepturi și reacționează la hiperglicemia maternă prin hiperproducție de insulină proprie, pentru a reduce nivelul glucozei din sângele fetal. Cu cât se menține mai mult timp hiperglicemia fetală, cu atât celulele pancreatice fetale vor fi stimulate pentru a produce din ce în ce mai multă insulină. Astfel apare hipertrofia pancreasului, având drept consecință secreția crescută de insulină. Aceasta se va menține din nefericire și după naștere, când nu mai există însă aportul suplimentar de glucoză de la mamă.

 

Diabetul zaharat matern își exercită în mod direct efectul asupra creșterii și dezvoltării fătului, fiind vorba fie de un făt macrosom (cu greutate mare), fie de un făt mic pentru vârsta de gestație (acolo unde diabetul se complică cu modificări cardiace la mamă). Alte modificări care pot să apară la nou-născut sunt: tulburări ale nivelului de calciu și magneziu, modificări ale echilibrului acido-bazic și electrolitic, modificări ale oxigenării, afectarea pe termen lung a nivelului fierului, bilirubinei și întârzierea în maturarea surfactantului alveolar (caz în care avem de a face cu un nou-născut care nu poate respira singur și va necesita terapie intensivă).

 


Care sunt testele care se pot face,  atât pentru mamă, cât și pentru făt?

 

Pe lângă urmărirea periodică a nivelului seric al glicemiei, alte teste accesibile și utile în stabilirea predicției negative sunt:

 

Urmărirea nivelului hemoglobinei glicozilate  

Testul de toleranță la glucoză

Efectuarea sumarului de urină 

 

Marea majoritate a anomaliilor fetale induse de diabetul gestațional pot fi depistate la ecografiile fetale efectuate pe perioada sarcinii și pot cuprinde: modificări de maturare sau închidere a sistemului nervos central, malformații cardiovasculare, malformații renale sau digestive.

 

Care sunt complicațiile neonatale?

 

Complicațiile care apar în perioada neonatală sunt influențate în principal de vârsta de sarcină de la care este expus fatul, de durata expunerii, de nivelul maxim la care ajunge glicemia maternă, precum și de fluctuațiile glicemiei materne.

 

Din experiența acumulată de echipa medicală Arcadia, remarcăm că în îngrijirea postnatală a nou-născuților proveniți din mame cu diabet zaharat trebuie ținut cont că nu toate anomaliile sunt prezente și evidente imediat după naștere, iar acolo unde nu există date complete și corecte de anamneză a sarcinii, surprizele pot fi majore. În astfel de cazuri medicale, este esențială să existe o strânsă colaborare între familie și echipa medicală multidisciplinară (diabetolog, obstetrician și neonatolog - pediatru), pentru a evalua precoce afecțiunile nou-născutului, pentru a trata corespunzător și prompt patologia acestuia pe termen scurt și mediu și, în final, pentru a putea da familiei și societății un nou individ sănătos.