office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr.51, Octombrie 2017


Implantul mamar vs. ridicarea sânilor
Cum ne îngrijim pielea în sezonul rece?
Şi ce dacă sunt obez?
4 sfaturi pentru a nu pica în plasa “aventurilor online”
Tratamentul bronşitelor la copii
Interviu: Dr. Andreea Ciubotaru

Interviu: Dr. Andreea Ciubotaru


Doctor în Ştiinte Medicale, Preşedintele Societăţii Române de Oftalmopediatrie şi Strabologie, Clinica Oftalmologică Infosan Bucureşti, www.infosan.com.ro

 

Solicitarea extremă la calculator, dublată de acomodarea continuă la două medii cu luminozitate diferită (ecranul calculatorului şi întunericul din cameră) au efecte negative pe termen lung asupra vederii atât a adulţilor, cât mai ales a copiilor.

 

1. Indiscutabil, efectele calculatorului asupra văzului nu sunt dintre cele mai plăcute. Spre ce ne îndreptăm?

 

Orele multe petrecute zilnic în faţa calculatorului determină creşterea efortului vizual la aproape, adică acomodaţia excesivă, factor cunoscut ca fiind implicat în apariţia miopiei. Examinând la cabinet mulţi copii, personal am remarcat o creştere în ultimii ani a numărului de copii miopi, lucru confirmat şi de studiile de specialitate care ne arată că miopia afectează un sfert din populaţia globului (1.6 miliarde oameni), iar până în 2020 se estimează o creştere a numărului de miopi (adulţi şi copii) de până la o treime din totalul populaţiei. Acest lucru înseamnă că cel puţin unul din trei copii va fi purtător de ochelari.


 2. Cine ar trebui să stea cât mai puţin în faţa calculatorului?

 

 Există persoane tinere cu vicii de refracţie mici (cum ar fi un astigmatism fiziolog mic sau hipermetropie mică), care în mod normal nu necesită corecţie optică. Petrecerea multor ore la calculator, focalizarea continuă, fac ca aceste persoane să nu mai poată compensa aceste valori şi să aibă nevoie de ochelari în condiţiile unui efort susţinut la aproape. De asemenea, 40% dintre oameni au esoforie sau exoforie (strabism latent- o "fugă" a ochilor care nu este observată de cei din jur, dar este obiectivată în cursul unei examinări oftalmologice). În condiţiile unei suprasolicitări la calculator pe termen lung, acest strabism latent se poate decompensa, fără a fi însă vizibil de către anturaj şi poate da tulburări ale suprapunerii imaginilor celor 2 ochi. În această situaţie, persoana respectivă acuză dureri de cap, înceţoşarea imaginii, mergând până la vedere dublă, acuze pe care nu le-ar avea dacă nu ar face un efort acomodativ excesiv.

 

3. Cât de gravă este problema clipitului rar?

 

Pe lângă toate problemele oftalmologice reale cu care ne confruntăm zi de zi în activitatea noastră, faptul că persoanele care lucrează în faţa computerului clipesc de 5 ori mai rar decât ceilalţi,  ne sperie cel mai puţin. Clipitul rar determină o perturbare a filmului lacrimal care umectează corneea, iar persoanele respective se pot plânge de vedere înceţoşată, uscăciune oculară, roşeaţă. Acest lucru îl rezolvăm prin administrarea de lacrimi artificiale.

 

 4. Cum ne putem proteja de efectele nocive ale calculatorului asupra vederii?

 

În primul rând, reducerea timpului petrecut în faţa calcularorului şi a televizorului la strictul necesar. După fiecare oră de stat la calculator, o pauză de 10 minute în care să se practice exerciţii de relaxare oculară (privit la distanţă, în zare, cerul sau norii). Atunci când este necesar, să purtăm ochelari cu lentile speciale pentru calculator, care să corecteze chiar viciile de refracţie mici, pentru a reduce solicitarea şi oboseala oculară. Alte recomandări ar fi utilizarea monitoarelor cu cristale lichide, precum şi clipitul voluntar periodic. Nu în ultimul rând, efectuarea unui consult oftalmologic anual sau ori de câte ori apar simptome supărătoare.

Oricum, o igienă corectă a lucrului la calculator asociată cu corecţia optica riguroasă (dacă e necesară) vor face din calculator un prieten.

 

Interviu realizat de Ionuţ Bădărău