Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/45-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Faimosul Palat al Cnejilor
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr.2, iunie 2013


Faimosul Palat al Cnejilor

Faimosul Palat al Cnejilor

Faimosul Palat al Cnejilor, situat pe teritoriul comunei Ceahlǎu, a rǎmas, până astǎzi, ca o mărturie vie a istoriei zbuciumate trăită de familia Cantacuzino, prin cele câteva ruine care reflectǎ încǎ mǎreţia acestui monument istoric.

Începuturile sale datează din secolul al XIII- lea, când pe acest loc a fost construit un schit de cǎtre ctitorul Silvestru, care aparţinea de mǎnǎstirea Neamţ. În timpul lui Ieremia Movila schitul se va  numi Mǎnǎstirea Pionul, dupǎ care va deveni Schitul Hangu. În 1639, fratele lui Vasile Lupu, Gheorghe Hatmanul, ridicǎ o bisericǎ din piatrǎ pe locul vechiului schit, care va fi înzestratǎ cu moșii întinse, întǎrite și întregite de-a lungul secolului al XVII–lea. În anul 1791, Matei Cantacuzino pleacǎ în Rusia unde obţine titlul de cneaz și înalte distincţii imperiale, motiv pentru care intensificǎ atacurile juridice împotriva Mǎnǎstirii Pionul. În ciuda eforturilor mitropolitului Veniamin Costachi, Cantacuzinii au reușit, în anii '30 ai secolului al XIX-lea, să-i oblige pe călugări să părăsească așezământul monahal, beneficiind de sprijinul ocupanților ruși, ale căror armate au staționat lungi perioade pe teritoriul Principatelor Române. Ei au construit o curte boierească în incinta mănăstirii și un palat cunoscut astăzi ca Palatul Cnejilor.  Călugării s-au mutat în 1840 la Schitișor, în jurul unei bisericuțe de lemn, la aproximativ 2 km nord-vest de ctitoria lui Gheorghe Coci.

În anii '40 ai secolului al XIX-lea, Cantacuzinii au transformat curtea boierească de la Hangu într-o reședință nobiliară fortificată și luxoasă, făcută în stilul celor de la Sankt Petersburg. Ei au cheltuit enorm, lucru care i-a adus, mai târziu, în pragul sărăciei. Chiliile călugărești au ajuns locuințe pentru slujitorii boierești; s-au construit şi noi anexe gospodărești. Hangu a devenit un loc de popas pentru multe personalități marcante ale epocii, precum scriitorul și publicistul german Wilhelm von Kotzebue, cumnat al cnejilor, scriitorul francez Jean Alexandre Vaillant, Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi sau Alecu Russo.

După eșuarea Revoluției de la 1848 din Moldova, o parte dintre revoluționari, printre care frații Vasile și Iancu Alecsandri, Leon Cantacuzino, Alexandru Cantacuzino, Alecu Russo, au scăpat de poliția domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849) și s-au refugiat la Hangu „cu speranța să ridice plăieșii și să pornească cu toate satele asupra Iașului”. Planul lor nu a reușit, iar revoluționarii au fugit în Transilvania și în Bucovina.

Membrii familiei Cantacuzino au acumulat în timp mari datorii, iar domnitorul Grigore Alexandru Ghica le-a scos moșiile la licitație. Moșia Hangu a fost cumpărată în anul 1852 de Smaranda Sturza pentru suma de 142.000 galbeni austrieci și olandezi. Cei trei frați Cantacuzino s-au închis în incinta palatului, refuzând să-l predea noilor stăpâni și încercând să ridice în sprijinul lor cetele de hangani înarmați. Ei trec printr-o rezistență îndârjită. Zidurile exterioare ale complexului au fost incendiate cu câlți și smoală. Unul dintre frați se sinucide, iar ceilalți doi sunt arestați după câteva zile și duși la Iași, de unde au fost deportați în Rusia. Membrii familiei Sturza nu au locuit în castel, lăsându-l în părăsire.

Ansamblul fostului schit Hangu a fost declarat monument istoric în anul 1955.

 

 

Maria  - Luisa Ţuculeanu