office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 28, Octombrie 2015


Aer de toamna
Interviul lunii: Dr. Dragoş Popa
Bolile colectivității
Criolipoliza
Coronarografia selectivă
Leacuri din grădină: varza
Destinaţie culinară: Conac Polizu
Delicii şi scofeturi: salatǎ de spanac cu prune şi brânzǎ
Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea Moldovei
Muzeul de Istorie a Farmaciei
File de ierbar: Domniţe la bal
Un loc binecuvântat
Frumuseţi de lângă noi: Focurile vii

File de ierbar: Domniţe la bal

 

Florile colorate sublim în nuanţe de toamnă roşcată, galbenă-citron, orange, cu mirosul amărui-picant de mirodenii scumpe şi nume domnesc se autointitulează crăiţe (Tagetes). Popular, li se mai spune Buzduci sau Văzdoage.
Începând din vară (timpuriu) până toamna târziu, invadează grădinile cu mănunchiuri de corole mici, creţe, zulufate, ce pornesc dintr-un potir subţire, care ne duce cu gândul la candelabre delicate de cristal, din saloane-mpodobite, dar deloc mofluze. Şi ca să arate că nu au de fel toane, înfloresc acolo unde li-i locul, doar puţintică lumină să aibă! Sunt ca nişte domniţe gătite de bal. Aşijderea acestora, care pe vremuri erau iscusite în toate (muzică, pictură, dans…), crăiţele îşi lasă florile vindecătoare în infuzii parfumate, iar pe deasupra se mai îndeletnicesc şi cu bucătăria (se zvoneşte că au o aromă aparte în salate). Planta este o binefacere pentru ochi (şi frumuseţe), reprezentând un adjuvant de nădejde în afecţiunile de acest tip. O altă calitate e că alungă dăunătorii din grădină, răspândind mirosul său specific de condimente orientale. Astfel, nu e de mirare că florile ruginite de toamnă se regăsesc în toate curţile de soi, până când frigul le surprinde-n stropi de chihlimbar glasat.
                                                                                                               Luisa Ţuculeanu

Florile colorate sublim în nuanţe de toamnă roşcată, galbenă-citron, orange, cu mirosul amărui-picant de mirodenii scumpe şi nume domnesc se autointitulează crăiţe (Tagetes). Popular, li se mai spune Buzduci sau Văzdoage.

 

Începând din vară (timpuriu) până toamna târziu, invadează grădinile cu mănunchiuri de corole mici, creţe, zulufate, ce pornesc dintr-un potir subţire, care ne duce cu gândul la candelabre delicate de cristal, din saloane-mpodobite, dar deloc mofluze. Şi ca să arate că nu au de fel toane, înfloresc acolo unde li-i locul, doar puţintică lumină să aibă! Sunt ca nişte domniţe gătite de bal. Aşijderea acestora, care pe vremuri erau iscusite în toate (muzică, pictură, dans…), crăiţele îşi lasă florile vindecătoare în infuzii parfumate, iar pe deasupra se mai îndeletnicesc şi cu bucătăria (se zvoneşte că au o aromă aparte în salate). Planta este o binefacere pentru ochi (şi frumuseţe), reprezentând un adjuvant de nădejde în afecţiunile de acest tip. O altă calitate e că alungă dăunătorii din grădină, răspândind mirosul său specific de condimente orientale. Astfel, nu e de mirare că florile ruginite de toamnă se regăsesc în toate curţile de soi, până când frigul le surprinde-n stropi de chihlimbar glasat.                                                                                                             


 Luisa Ţuculeanu