office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 42, Ianuarie 2017


Entorsele
Urticaria la frig
Cum sǎ începem o dietǎ
Farmacia verde: Bradul
Cum să previi un infarct pe timpul iernii?
Rozmarinul, cel mai bun tonic natural
Gripa, o boală extrem de contagioasă
Busuiocul

Gripa, o boală extrem de contagioasă

Autor: Prof. Univ. Doctor Honoris Causa Constantin Milicǎ

 

Este o boală acută, destul de frecventă în sezonul rece al anului (ploi reci, vânturi, ceaţă, ninsori, viscole, temperaturi foarte scăzute). Are un caracter infecto-contagios, fiind provocată de peste o sută de tulpini de virusuri gripale (din serotipurile A, B, C).

 

Transmiterea bolii se realizează, de la persoane bolnave, prin picăturile de salivă emise prin tuse, strănut sau vorbire, punând în pericol viaţa celor din jur, mai ales la copii, bolnavi de afecţiuni cronice, persoane slăbite şi în vârstă de peste 65 de ani, cu carenţe vitaminice acute şi cu sistemul imunitar scăzut.

 

Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pe plan mondial, există aproximativ un miliard de persoane cu risc crescut de îmbolnăvire gravă de gripă, care poate evolua spre pneumonie şi chiar deces.

 

Simptome ale bolii

 

După o incubaţie de câteva ore sau 1-4 zile, apar brusc simptomele caracteristice: tuse seacă, iritantă, strănut, febră mare (39-400C), guturai, scurgeri nazale, frisoane, senzaţie acută de frig, dureri de cap, lăcrimare, dureri şi roşeaţă în gât, răguşeală, dureri articulare şi musculare, indispoziţie, oboseală, somnolenţă, stare de astenie asociată cu transpiraţie.

 

Deşi pare o boală banală, cu o durată normală de numai 6-7 zile, gripa trebuie să fie tratată cu mare grijă, pentru a evita complicaţii agravante: pulmonare (bronşită, laringită, sinuzită, angină, pneumonie severă), neurologice şi digestive (greaţă, vărsături, diaree, dureri abdominale), apoi conjunctivită, meningită, otită, pericardită, miocardită şi chiar decese bruşte la copii şi bătrâni, în numai 24-48 ore. Cele mai frecvente epidemii de gripă survin pe neaşteptate şi sunt declanşate în aglomeraţii urbane, în colectivităţi de muncitori şi, mai ales, la copiii din creşe, grădiniţe, şcoli şi cămine.

 

Tratamente fitoterapeutice

 

Sunt recomandate ceaiuri fierbinţi din plante medicinale cu proprietăţi neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive şi de protecţie faţă de contaminarea virotică. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparată din scoarţă de salcie.

 

Luate intern, sunt indicate ceaiurile calde din flori de tei şi de soc (câte 1-2 linguriţe la o cană de apă), din care se beau 2-3 căni pe zi, îndulcite cu miere de albine, având acţiune sudorifică pentru declanşarea transpiraţiei. Consumate separat, sunt eficiente infuziile din:

 

- flori de ciuboţica-cucului;

 

- frunze de coacăz negru şi salvie;

 

- herba de cimbru, isop, busuioc, unguraş, ţintaură;

 

- fructe de anason.

 

Sub formă de decoct, prin fierbere 5-10 minute (2 linguri la 250 ml apă, din care se iau 3-4 linguri sau 2-3 căni pe zi prin înghiţituri rare), se folosesc:

 

- rădăcini de ciuboţica-cucului şi brusture;

 

- scoarţă de salcie pentru combaterea durerilor musculare;

 

- herba de ghinţură, scai vânăt şi traista-ciobanului.

 

Un decoct utilizat mult în medicina casnică se prepară din 3 cepe, care se fierb în 600 ml apă, până scade conţinutul la jumătate. După strecurare se adaugă trei linguri miere de albine şi o linguriţă tinctură de genţiană, din care se ia câte o lingură din oră în oră.

 

Amestecuri de plante recomandate:

 

- flori de tei şi soc, frunze de mentă, herba de nalbă mare şi fructe de măceş;

 

- flori de tei, frunze de salvie şi eucalipt;

 

- flori de tei, soc şi muşeţel, herba de cimbrişor şi sovârv, rădăcină de cerenţel şi scorţişoară (infuzie îndulcită cu miere);

 

- flori de tei şi soc, herba de ţintaură şi păpădie, scoarţă de salcie şi conuri de hamei;

 

- flori de tei, soc, muşeţel, lumânărică, porumbar şi creţuşcă şi scoarţă de salcie (decoct cu efecte sudorifice în infecţiile gripale);

 

- flori de tei, soc, salcâm şi trifoi roşu, frunze de coacăz negru şi urzică, herba de sovârv şi scoarţă de salcie (infuzie îndulcită cu miere).

 

Efectele acestor ceaiuri cresc simţitor dacă se adaugă o linguriţă de scorţişoară şi cuişoare, măcinate fin, care au acţiune antivirotică.

 

Alte preparate valoroase sunt:

 

- tinctură de ţintaură, din 20 g herba macerată 5 zile în 100 ml alcool 70%, din care se iau câte 30-40 picături de 3 ori pe zi, cu 60 minute înainte de mese;

 

- tinctură din 4 linguri de rădăcini de păpădie tocate mărunt şi macerate 3-4 ore în 500 ml rachiu; se bea câte un păhărel de 3 ori pe zi pentu combaterea frisoanelor;

 

- bitter suedez, din care se ia câte o linguriţă de 3 ori pe zi în ceai sau apă, cu 30 minute înainte de mese.

 

Frecţii pe piept cu oţet aromatizat

 

În tratamentele externe sunt recomandate:

 

- inhalaţii cu aburi fierbinţi din infuzie de busuioc, mentă, muşeţel şi chimion sau picături de ulei de pin şi lavandă (de 2-3 ori pe zi dintre care una seara la culcare);

 

- frecţii cu oţet aromatizat cu flori de lavandă (40 g), frunze de mentă (20 g), frunze de salvie (20 g), herba de cimbrişor (10 g) şi fructe de ienupăr (10 g); din amestec se iau 100 g la 1 litru oţet care se macerează 7 zile, se strecoară şi se fac frecţii pe piept;

 

- frecţii cu macerat din boabe de ienupăr (zdrobite şi lăsate 7 zile în 250 ml alcool 40%) sau cu oţet aromatic preparat prin macerarea, timp de 5 zile, din 100 g petale de trandafir (de dulceaţă) în 100 ml alcool 70% şi 900 ml oţet; se strecoară prin tifon cu stoarcere şi se fac 2-3 masaje pe zi;

 

- masaj general cu ulei eteric de molid pentru a mări capacitatea de rezistenţă a organismului, întărirea psihicului şi redarea încrederii în forţele proprii;

 

- băi fierbinţi la picioare cu flori de soc şi fân, sare (6 linguri la 2 litri apă) sau făină de muştar (250 g şi o lingură sare la 5 litri apă) pe durata de 10-15 minute, cu adaos treptat de apă fierbinte.

 

Cafeaua cu lămâie şi rom combate frisoanele

 

În primele 2-3 zile se va da bolnavului o alimentaţie uşoară, cu multe lichide (1,5 – 2 litri pe zi) sub formă de ceaiuri, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfeclă roşie, varză roşie, tomate) şi sucuri de fructe (lămâi, portocale, grapefruit, mere).

 

Treptat, se introduc în hrana zilnică lapte cald, iaurt, frunze proaspete de mărar mestecate permanent şi crudităţi (salată verde, broccoli, varză, sfeclă roşie, morcov, castraveţi, tomate, pătrunjel, ceapă, ridichi, hrean, 2-3 căţei de usturoi înghiţiţi între mese). Se mai adaugă rasol din carne de vită, paste făinoase, compoturi îndulcite cu miere de albine şi fructe zemoase (caise, mere). O combinaţie savuroasă se poate obţine amestecând sucul de la 200 g lămâi cu miere de albine şi scorţişoară. La gripa cu frisoane puternice se recomandă o reţetă cu 4 linguriţe cafea măcinată fin care se fierbe în 250 ml apă; se adaugă zeama de la o lămâie şi 4 linguri rom, totul fiind băut într-o singură repriză.

 

Între mese se vor lua câte 1-2 linguriţe de bitter suedez şi o lingură cu fructe de cătină albă.

 

Vitaminele, barieră pentru virusul gripei

 

Permanent se va urmări asigurarea necesarului vitaminic (A, E, C, B) şi de săruri minerale (Zn, Mg, K, Ca) care au un rol esenţial în întărirea sistemului imunitar şi ca barieră contra virusului gripei.

 

După scăderea febrei este indicat vinul de cireşe (1 kg fructe la 1 litru vin şi câteva linguri de zahăr), care se fierbe 10 minute şi se consumă câte un păhărel (50 ml) înainte de mesele principale.

 

Raţiile de alimente la masă vor fi mai reduse, pentru ca organismul să poată lupta împotriva bolii şi să nu facă consumuri energetice suplimentare în digerarea excesului de alimente.

 

Se va evita consumul de afumături, mezeluri, grăsimi animale, exces de ouă, conserve, fasole uscată, condimente iuţi, cafele şi băuturi alcoolice tari.

 

Împachetări cu oţet de mere în cazul copiilor mici

 

Bolnavul va evita locurile aglomerate, mai ales unde sunt persoane contaminate de gripă. La declanşarea bolii se impune un repaus la pat timp de minimum 3 zile, de preferat în poziţie şezând, într-o încăpere bine aerisită şi încălzită.

 

La copiii mici cu febră mare se fac împachetări cu oţet de mere şi apă (1:1) sau băi generale cu apă la temperatura sub 350C pe durata de maxim 5 minute; după baie se pun comprese cu suc de lămâie îmbibat pe o pânză pusă în jurul gâtului şi pe piept, peste care se înfăşoară un şal din lână, cu urcare imediată în pat pentru a declanşa transpiraţia.

 

O măsură importantă de prevenire şi combatere a gripei constă în vaccinarea antigripală, în perioadele cu riscuri evidente de epidemii sau pandemii, mai ales la copii, adolescenţi slăbiţi, diabetici şi vârstnici peste 65 de ani.

 

Farmacia Verde,

Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicinǎ Veterinarǎ “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi

0232. 407.468 │0744.650.569 │www.farmacia-verde.ro