Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/145-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Hipertensiunea arterială – diagnostic şi recomandări utile
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 19, decembrie 2014


Interviul lunii: Mihai Gǎinuşǎ
Mese de sărbători fără (t)erori - Trusa medicală de acasă
Hipertensiunea arterială – diagnostic şi recomandări utile
Genţi, valize şi accesorii
Sărbătorile de iarnă la Panaci
Mănăstirea Doamnei
Un decembrie magic
Frumuseţi de lângǎ noi: Pasul Tihuţa

Hipertensiunea arterială – diagnostic şi recomandări utile

 

Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea persistentă a valorilor tensiunii arteriale sistolice peste 140 mm Hg și/sau a celei diastolice peste 90 mm Hg.  În peste 95% din cazuri nu se identifică o cauză pentru creșterea valorilor tensiunii arteriale, hipertensiunea fiind  numită esențială. În restul cazurilor este secundară unor afecțiuni cardiace, endocrinologice sau renale; ea poate fi tratată și implicit pacientul se va vindeca. 
Cel mai frecvent hipertensiunea arterială este asimptomatică. Uneori poate apare durerea de cap (sau după cap – cefaleea occipitală), senzația de urechi înfundate sau de zgomote în urechi, sângerarea nazală sau mai grav, grețuri și vărsături (în caz de apariție a unei complicații numită encefalopatie hipertensivă).  
Diagnosticul se pune prin obiectivarea valorilor tensionale crescute pe parcursul a cel puțin 2-3 vizite la interval de 2-3 săptămâni sau de la primul consult, dacă valorile sunt sever crescute. Măsurarea valorilor tensionale se face de către personalul medical, de către pacient la domiciliu sau automat  pe o perioadă de 24 de ore prin intermediul unor dispozitive de tip ABPM. Se recomandă la pacienții cu diagnostic incert de hipertensiune arterială, la pacienții cu așa zisa „hipertensiune de halat alb",  pentru a evidenția valorile tensionale crescute noaptea sau a verifica eficacitatea tratamentului antihipertensiv. Pacienții nou diagnosticați trebuie să efectueze un bilanț în care intră obligator probe de sânge și urină, radiografie de torace, electrocardiograma și ecocardiografia. Se recomandă automonitorizarea valorilor tensiunii arteriale de către pacient cu ajutorul unui tensiometru electronic. Tensiometrul electronic este preferabil să fie cu manșetă (și nu de tip brățară). 
Un rol esențial în prevenirea și ulterior în terapia hipertensiunii arteriale îl are consumul de sare. În România consumul zilnic de sare este de 2-3 ori mai mare (10-12 g/zi) decât cel permis (4-6 g/zi). Pacienții cu hipertensiune arterială trebuie să aibă un regim hiposodat (aproximativ 2-3 g/zi). 
Important de ştiut:
1. Consumul în exces de alcool poate duce la creșteri acute ale valorilor tensiunii arteriale și la accident vascular cerebral hemoragic. 
2. Hipertensiunea arterială nu se vindecă; tratamentul se va efectua toată viața deoarece valorile tensionale se mențin normale doar pe durata terapiei. 
3. Unele medicamente antihipertensive au o durată de acțiune mai lungă și o remanență crescută, de aceea, efectul acestora poate persista 24 sau chiar 48 de ore după întreruperea terapiei, ducând la o falsă impresie că pacientul s-a vindecat. 
4. Este necesară o bună hidratare pentru ca medicamentele antihipertensive administrate să se elimine și să nu aibă efecte secundare serioase (mai ales renale).
5. În perioada de vară valorile tensionale scad mai mult, în lipsa unei hidratări corecte, datorită pierderilor de apă prin transpirație.
6. În perioada de iarnă valorile tensionale cresc mai mult datorită consumului de alimente conservate cu sare sau a frigului (vasoconstricție).
7. Nu se recomandă înlocuirea sării de bucătărie cu sarea de potasiu deoarece poate duce la tulburări cardiace grave prin aportul crescut de potasiu.
Dr. Floria Mariana, medic primar medicină internă, specialist cardiologie, doctor în medicină
Clinica Medicover Iaşi 
Str. Alexandru Lăpuşneanu nr. 17, Iaşi
Tel. Recepţie: 0232 219 977/78/79

Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea persistentă a valorilor tensiunii arteriale sistolice peste 140 mm Hg și/sau a celei diastolice peste 90 mm Hg.  În peste 95% din cazuri nu se identifică o cauză pentru creșterea valorilor tensiunii arteriale, hipertensiunea fiind  numită esențială. În restul cazurilor este secundară unor afecțiuni cardiace, endocrinologice sau renale; ea poate fi tratată și implicit pacientul se va vindeca. 


Cel mai frecvent hipertensiunea arterială este asimptomatică. Uneori poate apare durerea de cap (sau după cap – cefaleea occipitală), senzația de urechi înfundate sau de zgomote în urechi, sângerarea nazală sau mai grav, grețuri și vărsături (în caz de apariție a unei complicații numită encefalopatie hipertensivă).


Diagnosticul se pune prin obiectivarea valorilor tensionale crescute pe parcursul a cel puțin 2-3 vizite la interval de 2-3 săptămâni sau de la primul consult, dacă valorile sunt sever crescute. Măsurarea valorilor tensionale se face de către personalul medical, de către pacient la domiciliu sau automat  pe o perioadă de 24 de ore prin intermediul unor dispozitive de tip ABPM. Se recomandă la pacienții cu diagnostic incert de hipertensiune arterială, la pacienții cu așa zisa „hipertensiune de halat alb",  pentru a evidenția valorile tensionale crescute noaptea sau a verifica eficacitatea tratamentului antihipertensiv. Pacienții nou diagnosticați trebuie să efectueze un bilanț în care intră obligator probe de sânge și urină, radiografie de torace, electrocardiograma și ecocardiografia. Se recomandă automonitorizarea valorilor tensiunii arteriale de către pacient cu ajutorul unui tensiometru electronic. Tensiometrul electronic este preferabil să fie cu manșetă (și nu de tip brățară).


Un rol esențial în prevenirea și ulterior în terapia hipertensiunii arteriale îl are consumul de sare. În România consumul zilnic de sare este de 2-3 ori mai mare (10-12 g/zi) decât cel permis (4-6 g/zi). Pacienții cu hipertensiune arterială trebuie să aibă un regim hiposodat (aproximativ 2-3 g/zi). 

 

 

Important de ştiut:

1. Consumul în exces de alcool poate duce la creșteri acute ale valorilor tensiunii arteriale și la accident vascular cerebral hemoragic.


 2. Hipertensiunea arterială nu se vindecă; tratamentul se va efectua toată viața deoarece valorile tensionale se mențin normale doar pe durata terapiei. 


3. Unele medicamente antihipertensive au o durată de acțiune mai lungă și o remanență crescută, de aceea, efectul acestora poate persista 24 sau chiar 48 de ore după întreruperea terapiei, ducând la o falsă impresie că pacientul s-a vindecat. 


4. Este necesară o bună hidratare pentru ca medicamentele antihipertensive administrate să se elimine și să nu aibă efecte secundare serioase (mai ales renale).


5. În perioada de vară valorile tensionale scad mai mult, în lipsa unei hidratări corecte, datorită pierderilor de apă prin transpirație.


6. În perioada de iarnă valorile tensionale cresc mai mult datorită consumului de alimente conservate cu sare sau a frigului (vasoconstricție).


7. Nu se recomandă înlocuirea sării de bucătărie cu sarea de potasiu deoarece poate duce la tulburări cardiace grave prin aportul crescut de potasiu.


Dr. Floria Mariana, medic primar medicină internă, specialist cardiologie, doctor în medicină
Clinica Medicover

Iaşi Str. Alexandru Lăpuşneanu nr. 17, Iaşi

Tel. Recepţie: 0232 219 977/78/79