Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/175-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
În lumea sonetului
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 22, Aprilie 2015


Embolizarea fibromului uterin
De Paști, cu lumină
Vaccinarea călătorilor într-o lume în permanentă mişcare
Diabetul gestaţional
În lumea sonetului
Tinerețe fără bătrȃnețe și viață fără de moarte
Frumuseţi de lângǎ noi: Poiana Narciselor
Invitaţie în Maroc: PAȘTE 2015

În lumea sonetului

Deschisă publicului în 1970, casa-muzeu în care a locuit Mihai Codreanu, a fost construită în anul 1934, pe un teren donat sonetistului de Primăria Iași ca o recunoaștere a admirabilei sale activități. Casa se păstrează aproape în întregime așa cum arăta în timpul vieții poetului, cu toate valorile artistice, cu biblioteca, biroul de lucru, sufrageria, dormitorul și toate celelalte anexe.
Mihai Codreanu s-a născut în iulie 1876 la Iaşi, oraş în care îşi va petrece cea mai mare parte a vieţii. Primele poezii publicate datează din perioada în care Codreanu frecventa cursurile Liceului Naţional din Iaşi. Deşi se înscrie la Facultatea de Drept din Iaşi urmând astfel profesia tatălui, Codreanu nu renunţă la activitatea literară şi la pasiunea pentru scris. 
Mihai Codreanu continuă să scrie şi pe perioada studenţiei, primul volum – Diafane – văzând lumina tiparului imediat după terminarea facultăţii, în 1901. În acelaşi an debutează şi ca traducător cu opera Martira de Jean Richepin. Lucrarea care însă îi confirmă valoarea în această nouă postură este traducerea piesei Cyrano de Bergerac de Edmund Rostand, considerată a fi cea mai bună traducere în limba română. În acelaşi timp, cu mari înclinaţii spre teatru, s-a implicat şi în procesul de punere în scenă a unora din piesele autorilor francezi. Cuprinzând un număr de 99 de sonete, volumul Statui l-a consacrat pe Codreanu drept cel mai important sonetist român. Activitatea sa literară a fost recunoscută la nivel naţional fiind decorat cu medalia „Bene merenti” pentru merite literare iar, mai târziu, este numit membru corespondent al Academiei Române.
După ce în tinereţe Codreanu urmase cursurile Conservatorului din Iaşi, la maturitate ajunge profesor în cadrul aceluiaşi Conservator de Muzică şi Artă Dramatică, la catedra de „Dicţie, citire expresivă, critică, psihologie teatrală şi scenică”. Mai târziu, a fost şi la conducerea acestuia. De asemenea, Mihai Codreanu s-a remarcat şi ca director al Naţionalului ieşean, urmându-i în funcţie bunului său prieten Mihail Sadoveanu. Deşi pasionat de teatru, Codreanu nu a urcat pe scenă decât o singură dată, în stagiunea 1912-1913, în piesa Martira. Tracul excesiv îl va ţine în spatele luminii reflectoarelor. În anul 1921, odată cu apariţia unui alt volum de sonete –  Cântecul deşertăciunii – activitatea lui Mihai Codreanu a fost recunoscută şi pe plan internaţional. Ministerul Instrucţiunii Publice din Franţa l-a numit Cavaler al Academiei Franceze în semn de recunoştinţă pentru implicarea sa în activitatea de promovare a culturii franceze. Mai târziu, tot în semn de recunoştinţă din partea Franţei, a fost decorat şi cu Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare.
Mihai Codreanu a murit în 1957, la vârsta de 81 de ani în locuinţa sa din Iaşi. Este vorba despre casa care astăzi găzduieşte Muzeul „M. Codreanu”, o casă închinată sonetului precum a fost şi viaţa poetului. 
Muzeul Mihai Codreanu,
Iaşi, Str. Rece, nr. 5

 

 

publicului în 1970, casa-muzeu în care a locuit Mihai Codreanu, a fost construită în anul 1934, pe un teren donat sonetistului de Primăria Iași ca o recunoaștere a admirabilei sale activități. Casa se păstrează aproape în întregime așa cum arăta în timpul vieții poetului, cu toate valorile artistice, cu biblioteca, biroul de lucru, sufrageria, dormitorul și toate celelalte anexe.

 


Mihai Codreanu s-a născut în iulie 1876 la Iaşi, oraş în care îşi va petrece cea mai mare parte a vieţii. Primele poezii publicate datează din perioada în care Codreanu frecventa cursurile Liceului Naţional din Iaşi. Deşi se înscrie la Facultatea de Drept din Iaşi urmând astfel profesia tatălui, Codreanu nu renunţă la activitatea literară şi la pasiunea pentru scris. 

 


Mihai Codreanu continuă să scrie şi pe perioada studenţiei, primul volum – Diafane – văzând lumina tiparului imediat după terminarea facultăţii, în 1901. În acelaşi an debutează şi ca traducător cu opera Martira de Jean Richepin. Lucrarea care însă îi confirmă valoarea în această nouă postură este traducerea piesei Cyrano de Bergerac de Edmund Rostand, considerată a fi cea mai bună traducere în limba română. În acelaşi timp, cu mari înclinaţii spre teatru, s-a implicat şi în procesul de punere în scenă a unora din piesele autorilor francezi. Cuprinzând un număr de 99 de sonete, volumul Statui l-a consacrat pe Codreanu drept cel mai important sonetist român. Activitatea sa literară a fost recunoscută la nivel naţional fiind decorat cu medalia „Bene merenti” pentru merite literare iar, mai târziu, este numit membru corespondent al Academiei Române.

 

 

 

După ce în tinereţe Codreanu urmase cursurile Conservatorului din Iaşi, la maturitate ajunge profesor în cadrul aceluiaşi Conservator de Muzică şi Artă Dramatică, la catedra de „Dicţie, citire expresivă, critică, psihologie teatrală şi scenică”. Mai târziu, a fost şi la conducerea acestuia. De asemenea, Mihai Codreanu s-a remarcat şi ca director al Naţionalului ieşean, urmându-i în funcţie bunului său prieten Mihail Sadoveanu. Deşi pasionat de teatru, Codreanu nu a urcat pe scenă decât o singură dată, în stagiunea 1912-1913, în piesa Martira. Tracul excesiv îl va ţine în spatele luminii reflectoarelor. În anul 1921, odată cu apariţia unui alt volum de sonete –  Cântecul deşertăciunii – activitatea lui Mihai Codreanu a fost recunoscută şi pe plan internaţional. Ministerul Instrucţiunii Publice din Franţa l-a numit Cavaler al Academiei Franceze în semn de recunoştinţă pentru implicarea sa în activitatea de promovare a culturii franceze. Mai târziu, tot în semn de recunoştinţă din partea Franţei, a fost decorat şi cu Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare.

 

Mihai Codreanu a murit în 1957, la vârsta de 81 de ani în locuinţa sa din Iaşi. Este vorba despre casa care astăzi găzduieşte Muzeul „M. Codreanu”, o casă închinată sonetului precum a fost şi viaţa poetului. 


Muzeul Mihai Codreanu

Iaşi, Str. Rece, nr. 5