Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/12-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Istoria unui nume: Burdujeni
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr.10, martie 2014


Mărțișor de floare rară
Muzeul „Mihai Eminescu” în haine de primăvară
Biserica “Sfântului Nicolae” din Dorohoi
Frumuseţi de lângă noi: Cascada Bigăr
Istoria unui nume: Burdujeni
Muzeul “Vasile Pârvan”
Nicu Enea, pictorul Casei Regale
“Pe drumuri de munte”
Destinaţie culinară: Restaurant Blue Acqua

Istoria unui nume: Burdujeni

Burdujeni

Spaţiu privilegiat al călătorului, mereu în aşteptare, gara rămâne un decor imuabil, o fereastră deschisă spre lume, peisaje şi poveşti. Zidurile îşi deapănă amintirile¸ înscrise în pietre dantelate, arcade, toponimii, dar mai ales în suflete.

În anul 1472, pe locul unde se află astăzi Mănăstirea Teodoreni, sfetnicul Bunea a construit o biserică din lemn, iar din porunca lui Ștefan cel Mare, le aduce aici, de la curtea lui Radu cel Frumos, pe domnița Maria și pe fiica ei, Maria Voichița. Biserica va fi arsă de turci, dar un secol mai târziu, postelnicul Teodor (Toader) Movilă ctitoreşte pe aceste meleaguri o mănăstire de călugări, ridicând o biserică de zid. Teodor, fiul marelui logofăt Ioan Movilă și frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă înzestrează mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița). Într-un document din 19 decembrie 1611 se spune că mănăstirea "numită a lui Toader Moghilă" a fost zidită "din nou" în timpul domniei lui Ieremia Movilă de fratele său Toader, care i-a dat "tot avutul său și multe sate ce au fost dreptele lui ocine".

 

Mănăstirea Teodoreni

În scurt timp, aşezământul cunoaşte o perioadă înfloritoare, fiind considerat de cronici drept unul dintre cele mai bogate din Moldova. Cu toate acestea, împrejurimile nu erau nelocuite, iar pentru a lucra moșiile mănăstirii au fost aduși aici țărani ruteni din părțile Storojinețului. Rutenii  primesc o bucată de pământ  pentru a-și construi case, dând astfel naştere satului Teodoreni.

Prin căsătoria cu Elena, nepoata lui Teodor Movilă, noul proprietar al Teodorenilor, devine  logofătul şi cronicarul Miron Costin. Iubitor de frumos şi tradiţie, acesta va efectua o serie de reparaţii la biseric㸠pregătind-o astfel să străbată vremurile. Pârcălab de Hotin, cărturarul apela la un baci, pe nume Burduja, pentru a transmite mesaje către slujbașii săi din Teodoreni. Numele mesagerului a ajuns până în zilele noastre, căci treptat, denumirea localității avea să se schimbe din Teodoreni în Burdujeni.

 

Gara din Burdujeni

În 1892, anul începerii lucrărilor la gara Burdujeni, granița austro-română era situată între localităţile Itzkany (în română Ițcani, astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). Deoarece terenul pus la dispoziţie era mlăștinos, s-au folosit pompe pentru desecare, apele au fost captate și dirijate spre râul Suceava, iar gropile rezultate au fost acoperite cu pământ și prundiș în cantități mari. Pentru asigurarea unui fundament solid, constructorii au așezat una lângă alta grinzi de stejar de mărimea unui copac. Lucrările au fost efectuate de  o societate italiană din Milano, după un proiect similar cu cel al gării din orașul elvețian Fribourg. Atunci au fost construite etajul superior și cele două pavilioane laterale. Construirea clădirii a fost terminată în 1898, dar copertina peronului principal și alte instalații auxiliare au fost finalizate abia în 1902.

Nu puteam încheia epopeea “Burdujeniului”, fără să amintim de “Muza de la Burdujeni” scrisă de Costache Negruzzi în 1851. O nouă fereastră, o nouă poveste...