Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/85-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
La Mǎlini
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 14, Iulie 2014


Alunițele – „semne de frumusețe” sau semnale de boală?
Casa cu ferestre luminate
La Mǎlini
Amintiri proustiene
Comoara din Cerdac: Mǎnǎstirea Sfântul Ştefan cel Mare şi Sfânt
Winmarkt continuǎ investiţiile în centrul comercial din Piatra Neamţ
Teatrul “Mihai Eminescu”, templul culturii botoşǎnene
Muzeul chihlimbarului
Destinaţie culinarǎ: Via Margherita
Frumuseţi de lângǎ noi: Frânturi dintr-o poveste a naturii
Sejur în Barcelona... pentru iubitorii de frumos

La Mǎlini

 

Casa Memorială a poetului Nicolae Labiş (inaugurată din 1975) este amenajată în locuinţa din Mălini, care a aparţinut părinţilor. Aici a trăit o vreme scriitorul şi a zămislit poate cea mai importantă parte a operei sale, lăsând în urmă o moştenire nepreţuită, o vâlvătaie care a ars într-un timp atât de scurt. A scris “Moartea caprioarei” (remarcăm jocul paradoxal de cuvinte din vocabularul limbii franceze), un poem reprezentativ atât pentru creaţia sa, cât şi pentru existenţa meteorică în literatura română.
Spaţiul memorialistic, desfăşurat în patru încăperi, redă în mod autentic, datorită obiectelor veritabile - fărâmă din viaţa poetului - mediul în care a crescut şi creat tânărul scriitor. Climatul de viaţă şi creaţie al poetului este reconstituit prin prezenţa cărţilor, caietelor şi pieselor vestimentare, a documentelor şi fotografiilor. Aparţinând scriitorului, toate aceste lucruri au o puternică încărcătură afectivă. Coordonatele esenţiale ale operei sale s-au construit, aşadar, în casa din Mălini, un sat din zona Sucevei, încărcat de amintiri şi clinchet de clopeţel argintiu, limpede precum glasul unei privighetori. Casa are pridvor şi arcadă albastră (sub formă de curcubeu, cum i-ar place poetului să spună în “Primele iubiri”) ca înaltul cerului. Ferestrele sunt mici, precum ochii abia mijiţi (din pricina luminii revărsate de soare) ai ţăranului ieşit la poartă. E împodobită cu multe crengi înflorite şi-nspumate de-o primăvară cu miresme, ca-ntr-o fotografie veche, pistruiată de timp. Casa lui Labiş rămâne mărturia unei opere care s-a născut din veşnicia satului, împrumutând câte ceva din simplitatea şi curăţenia lui.
Luisa Ţuculeanu

Casa Memorială a poetului Nicolae Labiş (inaugurată din 1975) este amenajată în locuinţa din Mălini, care a aparţinut părinţilor. Aici a trăit o vreme scriitorul şi a zămislit poate cea mai importantă parte a operei sale, lăsând în urmă o moştenire nepreţuită, o vâlvătaie care a ars într-un timp atât de scurt. A scris “Moartea caprioarei” (remarcăm jocul paradoxal de cuvinte din vocabularul limbii franceze), un poem reprezentativ atât pentru creaţia sa, cât şi pentru existenţa meteorică în literatura română.

 


Spaţiul memorialistic, desfăşurat în patru încăperi, redă în mod autentic, datorită obiectelor veritabile - fărâmă din viaţa poetului - mediul în care a crescut şi creat tânărul scriitor. Climatul de viaţă şi creaţie al poetului este reconstituit prin prezenţa cărţilor, caietelor şi pieselor vestimentare, a documentelor şi fotografiilor. Aparţinând scriitorului, toate aceste lucruri au o puternică încărcătură afectivă. Coordonatele esenţiale ale operei sale s-au construit, aşadar, în casa din Mălini, un sat din zona Sucevei, încărcat de amintiri şi clinchet de clopeţel argintiu, limpede precum glasul unei privighetori. Casa are pridvor şi arcadă albastră (sub formă de curcubeu, cum i-ar place poetului să spună în “Primele iubiri”) ca înaltul cerului. Ferestrele sunt mici, precum ochii abia mijiţi (din pricina luminii revărsate de soare) ai ţăranului ieşit la poartă. E împodobită cu multe crengi înflorite şi-nspumate de-o primăvară cu miresme, ca-ntr-o fotografie veche, pistruiată de timp. Casa lui Labiş rămâne mărturia unei opere care s-a născut din veşnicia satului, împrumutând câte ceva din simplitatea şi curăţenia lui.

 

Luisa Ţuculeanu