Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/407-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Mănăstirea Moisei
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 43, Februarie 2017


Mănăstirea Moisei
Scăderea colesterolului prin modificarea stilului de viaţă
Tratamentul obezitǎţii la copil şi adolescent

Mănăstirea Moisei


Tradiţia ne spune că omul acela bogat şi bun creştin, care şi-a dăruit moşia sa drept loc de mănăstire, într-o zi de vară fiind la lucru pe acel loc, la făcutul fânului, după mai multe ore de muncă, fiind obosit, s-a lăsat pe pajişte, la umbra unui brad, să se odihnească puţin. Cum s-a culcat, a auzit glas de clopot în pământ. La început nu i-a venit să creadă, dar clopotul a continuat să sune. Şi-a chemat oamenii care erau cu el la lucru. Toţi au auzit glasul clopotului şi au dat slavă lui Dumnezeu. Omul a spus atunci: „Loc sfânt este acesta!” şi l-a dăruit pentru mănăstire. Documentele confirmă dania.

     Mănăstirea Moisei de călugări, are hramul "Adormirea Maicii Domnului" - 15 august zi de pelerinaj cu veche tradiţie, până în Moldova şi în 2 februarie -"Hramul de iarnă". Moiseiul este una dintre cele mai mari şi mai vechi comune din Maramureş, situată în nordul judeţului, pe cursul superior al râului Vişeu, între oraşele Borşa şi Vişeul de Sus, la depărtare de 136 de kilometri de Baia Mare, reşedinţa actuală a judeţului şi la 70 kilometri de Sighetu Marmaţiei, reşedinţa istorică a Maramureşului. Mica biserică de lemn datând din sec. XIV la poalele muntelui Pietrosu Rodnei este atribuită de tradiţie lui Moise Coman, ridicată în amintirea fiului său, monahul Grigore în 1672.

     Mănăstirea este citată documentar în 1637 ca rezidenţă a Episcopului Dumitru Pop. Biserica actuală de lemn a fost sfinţită de Mitropolitul Ardealului, Sfântul Ierarh Sava Brancovici, în 1672, când se pun temeliile vieţii mănăstireşti, ca metoc al mănăstirii Putna, în prezenţa delegaţilor din Moldova, aducători de cărţi şi daruri, dovadă a legăturilor cu mănăstirile bucovinene. La 1682 egumenul Timotei Braşoveanu a arătat existenţa unor relaţii şi cu Braşovul. Arhitectura nu e de tip maramureşan, este de proporţii reduse, turn scurt, clopotniţa deasupra pronaosului. Picturile murale sunt vechi după 1650, finisate parţial la sfinţirea din 1672, cu fragmente arătând parietal şi pe bolţi, colorit viu, decoraţiile sunt bogate, iconostasul fiind cu motive baroce. Centrul de pictură este înfiinţat de Episcopul Dumitru Pop la începutul sec. XVII, cu icoane executate în stil postbizantin tradiţional şi artă renascentistă. Vechea bisericuţă după aproximativ, două sute de ani, a ajuns în stare de degradare, necorespunzatoare şi neîncăpătoare. Era nevoie de alta. În timpul acela se ştie despre un călugăr cu numele Iosif. Probabil că acela a fost stareţul mănăstirii. Pe o bârnă din peretele sudic al bisericii stă scris: „Această biserică nouă au ridicat-o călugărul Iosif în anul Domnului 1599”. Şi precizarea din inscripţie că la mănăstirea Moisei se construieşte o biserică nouă, implică existenţa a uneia vechi. Călugărul Iosif a ridicat o biserică nouă necesară mănăstirii la momentul evoluţiei ei de atunci. Această biserică a rezistat tuturor vicisitudinilor naturii şi tuturor valurilor istorice. Ea a fost ferită de arderea tătarilor din 1717, care au aprins o mulţime de biserici din Maramureş, chiar şi în satul Moisei au fost arse două biserici atunci. A scăpat şi de distrugerile crudului general Bukow, care a ras de pe suprafaţa Transilvaniei aproape toate mănăstirile.

     Biserica din 1599 este construită din lemn de molid şi a fost aşezată pe o fundaţie construită din piatră brută, puţin ridicată deasupra solului. Are lungimea de 12,5 metri, iar lăţimea de 4,5 metri. Altarul are 4/2,5 m. Este împărţită în altar, naos şi pronaos, iar în faţa are pridvor. Acoperişul este unitar, iar deasupra pronaosului se ridică turnul şi coiful cu crucea. Bârnele sunt late şi îmbinate la capete în stilul coadă de rândunică şi la mijlocul lor sunt prinse între ele prin cuie de lemn pentru a se păstra peretele drept.

     Pictura parietală se pastrează numai fragmentar, dar în cea din catapeteasmă se pot identifica registrele şi chipurile sfinţilor. Pristolul este format dintr-un trunchi de copac, a bradului din legendă, pe care se află tăblia mesei formată din două scânduri de molid. Intrarea în biserică este foarte joasă. Trebuie să te pleci mult când intri. Uşa este formată din două scânduri, cioplite din trunchiuri groşi. Pe aici a intrat Sfântul Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramureş, Sfântui Ierarh Sava Brancovici, călugări, preoţi şi credincioşi fără număr.

     Biserica nouă din zid, este construită între 1910 şi 1911, în stil neoclasic, cu pictura numai pe iconostas, portal cu coloane pe faţada vestică şi colecţie de icoane vechi în stil bizantin. Biserica nouă are forma de cruce şi următoarele dimensiuni: 28 metri lunginea, 12 lăţimea, 35 înălţimea şi 0,30 grosimea pereţilor. Este împărţită în altar, naos şi pronaos, iar în faţă are pridvor deschis, şi patru coloane cu înălţimea de zece metri, care susţin frontonul cu icoana hramului, "Adormirea Maicii Domnului". Biserica este luminată de ferestre mari. Icoana Sfântului Nicolae a fost dăruită la 1755, la Adormirea Maicii Domnului. Biserica a fost pictată în 1982 şi sfinţită în 1986 de către Înalt Preasfinţitul Teofil Herineanul. Tot aici se găsesc cărţi vechi, dovedind legături cu Ţara Românească şi Moldova, cu Braşovul existând şi un atelier de pictură: icoane.

          Altarul de vară, construit în stil maramureşan deserveşte pentru slujirea în sobor, la Hramuri, când curtea mănăstirii devine neîncăpătoare pentru zecile de mii de credincioşi ce vin să-şi unească rugăciunile rostite cu evlavie.

 

Sursa: manastireamoisei.ro