Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/17-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Mǎnǎstirea Popǎuţi
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr.9, februarie 2014


În luna lui februarie
Mǎnǎstirea Popǎuţi
Muzeul Maestrului Ion Irimescu
Palatul de pe dealul Cetǎţuii
În liniștea munților
Ioniţǎ Sandu Sturdza
Turist în Europa: Costa Brava
Roma - oraşul iubirii
Sfaturi utile pentru destinaţii exotice!
Destinaţie culinarǎ: Restaurant Rustic - Bellaria

Mǎnǎstirea Popǎuţi

În spiritul cutumelor medievale, majoritatea bisericilor şi mǎnǎstirilor construite de Ştefan cel Mare aveau şi rolul de apǎrare în faţa cotropitorilor. Este şi cazul frumoasei biserici „Sf. Nicolae”- Popăuți, zidită în anul 1496 ca biserică de mir, pe "moșie domnească din hotarul târgului" Botoșanilor, în zona denumită Popăuți.
Ctitoria prezintă mai multe asemănări cu alte biserici orășenești zidite la sfârșitul domniei voievodului moldovean: Biserica "Sf. Nicolae" din Dorohoi și Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău. Biserica făcea parte dintr-un ansamblu fortificat, care mai cuprindea un palat domnesc și un turn clopotniță. În palatul domnesc de lângă biserică poposea Ștefan cel Mare în drumul său spre Curtea domnească din Hârlău.
Cunoscând intenţia regelui polon Albert de a cotropi Moldova, Ștefan cel Mare a dispus unele mǎsuri de apǎrare printre care şi ridicarea în jurul curţii domneşti a unui zid de piatrǎ, precum şi a unui turn de apǎrare. Înalt de 17 metri, turnul este zidit din piatră brută, cioplită numai la colțuri, la chenarele ușilor și ferestrelor, având trei etaje și acoperiș de șindrilă. Turnul avea o multiplă funcționalitate, el servind și ca adăpost în caz de pericol. În acest sens, se putea urca la etajul întâi numai pe o scară exterioară care putea fi ridicată, iar la etajul al treilea, unde era şi clopotniţa,  existau patru mari deschideri către cele patru puncte cardinale.
Revenind la bisericǎ, trebuie sǎ menţionǎm arhitectura deosebitǎ, dar şi pictura interioarǎ. Zidită în formǎ de cruce, biserica are pereţi grosi de un metru, iar intrarea în ea se face acum prin ușa cu ancadramente gotice aflată pe partea de sud a pronaosului. Pe exterior, ctitoria are fațada din cărămidă roșie netencuită, partea inferioară a fațadei fiind acoperită cu piatră fasonată dispusă geometric, iar colțurile clădirii și contraforturile sunt executate din blocuri masive de piatră. Biserica are două rânduri de ocnițe în dreptul pronaosului, cele din partea inferioară fiind mai mari decât cele din partea superioară, iar pe abside sunt situate firide alungite, având deasupra un rând de ocnițe mici, asemănătoare cu cele de pe fațada pronaosului. Deasupra ocnițelor mari de pe pronaos sunt mici ochiuri unde au fost amplasate discuri de ceramică smălțuită. Un brâu asemǎnǎtor de discuri ceramice colorate se aflǎ și sub cornișă.
Pictura interioară a bisericii datează din secolul al XV-lea, ea păstrându-se parțial până în zilele noastre. În pronaos se află un ciclu de scene dedicate patronului bisericii, Sf. Nicolae, și Sinoadele Ecumenice. Pereții naosului sunt decorați cu scene din Ciclul patimilor, care se remarcă prin dimensiuni și prin impactul cromatic, deosebit de rafinat. Deasupra acestor scene se află medalioane în care sunt pictați martiri și ierarhi, separate printr-o bandă cu elemente decorative florale aurite. În semicalotele absidelor laterale sunt pictate scenele: “Coborârea Sfântului Duh” și „Înălțarea Domnului”, iar pe pereții turlei “Cetele Îngerești” suprapuse pe două registre. Bolta altarului este dominată de „Maica Domnului cu pruncul pe tron însoțită de patru arhangheli”, sub care se derulează scenele „Patimilor”, iar la baza absidei Sfinții Ierarhi.
Turnul clopotniță de la Popăuți este, alături de turnul Tezarurului de la Mănăstirea Putna, de turnurile-clopotniță de la Mănăstirea Bistrița și de la Sf. Ioan Domnesc din Piatra Neamț, una dintre puținele construcții de acest gen păstrate din vremea lui Ștefan cel Mare. Toate însǎ, formeazǎ un arc peste timp, care ne aminteşte de sacrificiile fǎcute de strǎmoşi pentru pǎstrarea ortodoxiei şi a neamului românesc pe aceste meleaguri.