Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/96-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Mănăstirea dintre brazi
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr.15, August 2014


Zbor de fluturi prin copaci stropiți de verde
Mănăstirea dintre brazi
Casa din grǎdina cu poveşti
Un pǎr mai sǎnǎtos
Bronzul şi alimentaţia
Mofete și efecte
Ochelarii de soare și sănătatea
Casa cu vioară și pridvor de lemn vopsit
Gustul regal al prăjiturilor de altădată
Castelul din piatră roșie
Petrece un sejur de neuitat ȋn țara piramidelor
Lefkada-o destinaţie de vis!

Mănăstirea dintre brazi

Așezată ȋn Bucovina, la 12 km faţă de fosta reşedinţă a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, ȋn județul Suceava, mănăstirea Dragomirna se distinge prin silueta ei elegantă și maiestuoasă, care se înalţă spre cer ca o rugăciune vie. Căutȃnd lumina și curățenia ei, biserica este ȋnconjurată de brazi pururea tineri, care se oglindesc în apa lacului din apropiere, limpede și cristalină.
Dintre toate celelalte monumente moldoveneşti medievale, Dragomirna apare ca un lăcaș aparte, avȃnd o arhitectură unică, de mare rafinament și originalitate, dominată de turnul bisericii ȋnalt, ȋmpodobit cu ornamente dantelate. Intrarea este arcuită ȋn stil gotic, sub forma unei arcade cu motive vegetale. Toate acestea au atras atenția unor oameni de cultură precum Nicolae Iorga, ce vorbea despre frumuseţea fără seamăn a Dragomirnei. Ansamblul construcției se situează ȋntre două etape de creație ale stilului moldovenesc și cuprinde biserica mică, biserica mare, vechea clădire, cele cinci turnuri, zidurile de apărare, chiliile şi paraclisul.
Numeroasele odoare, broderii, manuscrise, argintărie de cult şi icoane sunt puse în valoare în cadrul colecţiei aflată în Sala Gotică și cuprinzȃnd obiecte cu semnificație istorică şi artistică. Sala Gotică a muzeului mai adăposteşte prima carte scrisă în Moldova în limba română, folosind alfabatul chirilic și anume un exemplar din Cazania lui Varlaam, tipărită la 1643 la Iaşi, două epitafe din secolul al XVII-lea, o lumânare din ceară albită la soare şi pictată după tradiţie, un policandru de cristal dăruit de Împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei. Din perioada anterioară construcţiei bisericii datează unele piese valoroase, precum un acoperământ de sfinte vase dăruit Mănăstirii Voroneţ de mitropolitul Grigorie Roşca în 1559, Evangheliarul ferecat în 1557 şi crucea din lemn de abanos cu sculpturi deosebite în lemn, ferecată în 1542. Bijuteria muzeului o constituie cele câteva manuscrise care aparțin şcolii de caligrafi şi miniaturişti de la Dragomirna.
Bogăția artistică de la Dragomirna include şi activitățile cultivate în interiorul mănăstirii, cum ar fi broderia şi arta prelucrării materialelor preţioase. Există câteva piese brodate și dăruite mănăstirii, ce se remarcă prin măiestria execuţiei cu fir de aur şi argint, pe fonduri de  catifea vişinie sau verde (epitaful Adormirea Maicii Domnului). Alte obiecte prețioase sunt ferecăturile semnate de argintarul Grigore Moisiu, dar și o frumoasă cruce de lemn de tisă, dăruită de ctitorul Anastasie Crimca, în 1624 sau epitaful Punerii în mormânt, brodat în fir de aur şi argint, pe fond de mătase şi dăruit de mitropolitul Varlaam al Rostovului mitropolitului Anastasie Crimca. 
Dintre marii monahi care s-au nevoit aici, au trăit și au sfințit locul ȋl amintim pe Cuviosul Paisie de la Neamţ, unul dintre cei mai mari stareţi. Cuviosulul Paisie vine în Moldova ȋn vara anului 1763 cu 64 de ucenici şi ia în grijă mănăstirea. Aici petrece timp de doisprezece ani, după care pleacă la Secu, iar apoi se mută pentru ultima dată la Mănăstirea Neamţ. Face numeroase traduceri după operele Sfinţilor Părinţi, organizează obştea după rânduiala Sfântului Munte și formează un sobor de aproape 1000 de călugări. Pentru sfinţenia vieţii lui, Biserica Ortodoxă Română ȋl trece pe Cuviosul Paisie Velicikovschi în rândul sfinţilor, făcȃndu-i-se pomenirea pe 15 noiembrie.
                                                                                        Luisa Ṭuculeanu
 

Așezată ȋn Bucovina, la 12 km faţă de fosta reşedinţă a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, ȋn județul Suceava, mănăstirea Dragomirna se distinge prin silueta ei elegantă și maiestuoasă, care se înalţă spre cer ca o rugăciune vie. Căutȃnd lumina și curățenia ei, biserica este ȋnconjurată de brazi pururea tineri, care se oglindesc în apa lacului din apropiere, limpede și cristalină.

 

Dintre toate celelalte monumente moldoveneşti medievale, Dragomirna apare ca un lăcaș aparte, avȃnd o arhitectură unică, de mare rafinament și originalitate, dominată de turnul bisericii ȋnalt, ȋmpodobit cu ornamente dantelate. Intrarea este arcuită ȋn stil gotic, sub forma unei arcade cu motive vegetale. Toate acestea au atras atenția unor oameni de cultură precum Nicolae Iorga, ce vorbea despre frumuseţea fără seamăn a Dragomirnei. Ansamblul construcției se situează ȋntre două etape de creație ale stilului moldovenesc și cuprinde biserica mică, biserica mare, vechea clădire, cele cinci turnuri, zidurile de apărare, chiliile şi paraclisul.

Numeroasele odoare, broderii, manuscrise, argintărie de cult şi icoane sunt puse în valoare în cadrul colecţiei aflată în Sala Gotică și cuprinzȃnd obiecte cu semnificație istorică şi artistică. Sala Gotică a muzeului mai adăposteşte prima carte scrisă în Moldova în limba română, folosind alfabatul chirilic și anume un exemplar din Cazania lui Varlaam, tipărită la 1643 la Iaşi, două epitafe din secolul al XVII-lea, o lumânare din ceară albită la soare şi pictată după tradiţie, un policandru de cristal dăruit de Împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei. Din perioada anterioară construcţiei bisericii datează unele piese valoroase, precum un acoperământ de sfinte vase dăruit Mănăstirii Voroneţ de mitropolitul Grigorie Roşca în 1559, Evangheliarul ferecat în 1557 şi crucea din lemn de abanos cu sculpturi deosebite în lemn, ferecată în 1542. Bijuteria muzeului o constituie cele câteva manuscrise care aparțin şcolii de caligrafi şi miniaturişti de la Dragomirna.

Bogăția artistică de la Dragomirna include şi activitățile cultivate în interiorul mănăstirii, cum ar fi broderia şi arta prelucrării materialelor preţioase. Există câteva piese brodate și dăruite mănăstirii, ce se remarcă prin măiestria execuţiei cu fir de aur şi argint, pe fonduri de  catifea vişinie sau verde (epitaful Adormirea Maicii Domnului). Alte obiecte prețioase sunt ferecăturile semnate de argintarul Grigore Moisiu, dar și o frumoasă cruce de lemn de tisă, dăruită de ctitorul Anastasie Crimca, în 1624 sau epitaful Punerii în mormânt, brodat în fir de aur şi argint, pe fond de mătase şi dăruit de mitropolitul Varlaam al Rostovului mitropolitului Anastasie Crimca. 

 

Dintre marii monahi care s-au nevoit aici, au trăit și au sfințit locul ȋl amintim pe Cuviosul Paisie de la Neamţ, unul dintre cei mai mari stareţi. Cuviosulul Paisie vine în Moldova ȋn vara anului 1763 cu 64 de ucenici şi ia în grijă mănăstirea. Aici petrece timp de doisprezece ani, după care pleacă la Secu, iar apoi se mută pentru ultima dată la Mănăstirea Neamţ. Face numeroase traduceri după operele Sfinţilor Părinţi, organizează obştea după rânduiala Sfântului Munte și formează un sobor de aproape 1000 de călugări. Pentru sfinţenia vieţii lui, Biserica Ortodoxă Română ȋl trece pe Cuviosul Paisie Velicikovschi în rândul sfinţilor, făcȃndu-i-se pomenirea pe 15 noiembrie.                                                                                       

 

Luisa Ṭuculeanu