office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 34, Mai 2016


Primăvară ȋn mai
Interviu: Dr. Nechifor Madeleine
Mușcătura de căpușă și boala Lyme
Gastric sleeve – tratamentul chirurgical al obezităţii
Tulburarea anxios depresivă
Marele mic dejun
Zmeura, un fruct de leac
Teatru - recomandǎri Branché
Expo: Aurul şi Argintul Antic al României la Palatul Culturii
Expo: Artă şi ceremonial la mesele regale
Festivalul de Creaţie Vestimentară „Art East”
Minunile de la Nicula

Minunile de la Nicula

 

Mănăstirea Nicula este cunoscută pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul şi se află la cȃţiva kilometri de oraşul Gherla, ȋn localitatea Nicula. În fiecare an, de 15 august, cȃnd este hramul mănăstirii, mii de pelerini din toată ţara, dar şi din afara ei, se adună ȋn jurul bisericii, cu rugăciuni şi mulţumiri.
Astfel, aici a luat naştere unul dintre cele mai importante pelerinaje din lumea ortodoxă. Icoana Maicii Domnului de la Nicula, realizată pe scȃndură de brad, a fost zugrăvită ȋn 1681, de către preotul zugrav Luca, din localitatea Iclod. Potrivit unui proces verbal, scris de militarii austrieci, icoana Maicii Domnului cu Pruncul a lăcrimat ȋn permanenţă ȋntre 15 februarie şi 12 martie 1699. Din momentul plȃngerii, Maica Domnului şi-a revărsat binecuvȃntările şi milostivirea faţă de credincioşii care i se ȋnchinau şi erau izbăviţi ȋn acest fel de bolile şi nevoile lor, dobȃndeau prunci. Cȃteva dintre aceste mărturii făcute de credincioşi au fost cuprinse ȋntr-o carte aparută recent.
 
În perioade de restrişte icoana a fost ascunsă, ȋngropată ȋn pămȃnt. A fost zidită chiar ȋn geamul casei tatălui unuia dintre călugări. După ce a fost redescoperită, a stat ȋn mănăstire doar cȃteva ore, fiind dusă ulterior de organele comuniste la sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe. Aici a ramas pȃnă ȋn 1992, an ȋn care a fost readusă la mănăstire, printr-o procesiune impresionantă. De atunci a părăsit mănăstirea numai la evenimente deosebite din viaţa Bisericii.
 
 Mănăstirea Nicula este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din spaţiul romȃnesc. Pustnicul Nicolae a dat numele mănăstirii, dar şi satului ȋn care se găseşte. Prima atestare istorică aminteşte de o biserică din lemn din 1552, cu hramul „Sfȃnta Treime”, locaş ce a fost mistuit ȋntr-un incendiu. Biserica din zid a fost construită mult mai tȃrziu, procesul continuȃnd ȋn 1905, la iniţiativa profesorului de teologie Mihai Ivasco. Locaşul s-a ridicat datorită numeroşilor credincioşi ce veneau aici. În vechime a funcţionat ȋn aceste locuri şi o scoală, unde ȋnvăţau copiii din satele ȋnvecinate. Tinerii care au studiat aici au deprins şi pictarea icoanelor. Stareţul Cleopa Nanu a colecţionat unele obiecte de cult, constituindu-se, astfel, şi muzeul mănăstirii, care oferă astăzi o perspectivă largă asupra artei populare. Muzeul include cărţi vechi, icoane pe sticlă şi lemn, obiecte sau cărţi de cult, printre care Biblia de la 1795 a lui Ioan Bob sau Evanghelia lui Constantin Voievod, alături de icoane din secolele XVI-XVIII.
 
Anul 2001 a ȋnsemnat rectitorirea aşezămȃntul monahal, făcută prin intervenţia Arhiepiscopului si Mitropolitului Bartolomeu al Clujului, care a demarat noi construcţii: biserica, o casă de creaţie, centrul de studii patristice, un corp administrativ, Arhondaricul şi Clopotniţa.
 
 
 
Luisa Ţuculeanu

Mănăstirea Nicula este cunoscută pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul şi se află la cȃţiva kilometri de oraşul Gherla, ȋn localitatea Nicula. În fiecare an, de 15 august, cȃnd este hramul mănăstirii, mii de pelerini din toată ţara, dar şi din afara ei, se adună ȋn jurul bisericii, cu rugăciuni şi mulţumiri.

 

Astfel, aici a luat naştere unul dintre cele mai importante pelerinaje din lumea ortodoxă. Icoana Maicii Domnului de la Nicula, realizată pe scȃndură de brad, a fost zugrăvită ȋn 1681, de către preotul zugrav Luca, din localitatea Iclod. Potrivit unui proces verbal, scris de militarii austrieci, icoana Maicii Domnului cu Pruncul a lăcrimat ȋn permanenţă ȋntre 15 februarie şi 12 martie 1699. Din momentul plȃngerii, Maica Domnului şi-a revărsat binecuvȃntările şi milostivirea faţă de credincioşii care i se ȋnchinau şi erau izbăviţi ȋn acest fel de bolile şi nevoile lor, dobȃndeau prunci. Cȃteva dintre aceste mărturii făcute de credincioşi au fost cuprinse ȋntr-o carte aparută recent. 

 

În perioade de restrişte icoana a fost ascunsă, ȋngropată ȋn pămȃnt. A fost zidită chiar ȋn geamul casei tatălui unuia dintre călugări. După ce a fost redescoperită, a stat ȋn mănăstire doar cȃteva ore, fiind dusă ulterior de organele comuniste la sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe. Aici a ramas pȃnă ȋn 1992, an ȋn care a fost readusă la mănăstire, printr-o procesiune impresionantă. De atunci a părăsit mănăstirea numai la evenimente deosebite din viaţa Bisericii.  

 

Mănăstirea Nicula este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din spaţiul romȃnesc. Pustnicul Nicolae a dat numele mănăstirii, dar şi satului ȋn care se găseşte. Prima atestare istorică aminteşte de o biserică din lemn din 1552, cu hramul „Sfȃnta Treime”, locaş ce a fost mistuit ȋntr-un incendiu. Biserica din zid a fost construită mult mai tȃrziu, procesul continuȃnd ȋn 1905, la iniţiativa profesorului de teologie Mihai Ivasco. Locaşul s-a ridicat datorită numeroşilor credincioşi ce veneau aici. În vechime a funcţionat ȋn aceste locuri şi o scoală, unde ȋnvăţau copiii din satele ȋnvecinate. Tinerii care au studiat aici au deprins şi pictarea icoanelor. Stareţul Cleopa Nanu a colecţionat unele obiecte de cult, constituindu-se, astfel, şi muzeul mănăstirii, care oferă astăzi o perspectivă largă asupra artei populare. Muzeul include cărţi vechi, icoane pe sticlă şi lemn, obiecte sau cărţi de cult, printre care Biblia de la 1795 a lui Ioan Bob sau Evanghelia lui Constantin Voievod, alături de icoane din secolele XVI-XVIII. 

 

Anul 2001 a ȋnsemnat rectitorirea aşezămȃntul monahal, făcută prin intervenţia Arhiepiscopului si Mitropolitului Bartolomeu al Clujului, care a demarat noi construcţii: biserica, o casă de creaţie, centrul de studii patristice, un corp administrativ, Arhondaricul şi Clopotniţa.  

 

 


Luisa Ţuculeanu