Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/200-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Muzeul Satului Bucovinean
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 24, Iunie 2015


Vară impresionistă
Interviul lunii : Olivier Dumas
Cafeaua - beneficii și efecte asupra sănătății
Coronarografia selectivă
Tratamentul transpiraţiei excesive cu toxina botulinicǎ
Hipotiroidia și sarcina
Leacuri din grǎdinǎ: Leuşteanul
Mănăstirea care a învins timpul
Palatul de la Ruginoasa
Muzeul Satului Bucovinean
File de ierbar: Lavanda, aer de Provence
Locuri de poveste: Povestea unui tei de-argint
Frumuseţi de lângǎ noi: Bucovina Micǎ
Sorrento - Italia, Bella Italia

Muzeul Satului Bucovinean

 

Organizat în apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean pune în valoare patrimoniul arhitectonic de factură populară dinŢara de Sus. Cel mai tânăr dintre muzeele în aer liber ale României s-a înfiripat în deceniul al VIII-lea al secolului trecut, când satul bucovinean dispunea de nenumărate monumente de arhitectură populară, şi a prins contur după 1990, când noi gospodării şi instalaţii tehnice populare au fost transferate, reconstruite şi deschise publicului vizitator.
Imaginea de ansamblu a muzeului reflectă organizarea şi activitatea complexă a unui sat, imaginat ca o sinteză, model al satului bucovinean. Alături de gospodăriile formate din casă şi anexe, amplasate de-a lungul uliţelor, în vatra satului, ca centru polarizator al vieţii comunităţii, se regăsesc biserica şi clopotniţa din Vama, datând din 1783 (unde, odată cu restaurarea catapetesmei şi organizarea inteioară se oficiază slujbe religioase), crâşma din Şaru Dornei şi instalaţii tehnice populare (moară de apă, piuă de sumane, darac, oloiniţă).
Meseriile şi meşteşugurile sunt reprezentate în ateliere specifice cum ar fi: atelierul de olar din casa Marginea, atelier de lingurar din casa Vicov, urmând ca pe măsură ce vor fi ridicate şi alte gospodării, să-şi găsească locul şi ateliere de ţesut, încondeiat ouă, cojocărit.
Organizarea interioarelor constituie o expoziţie etnografică aparte care a respectat particularităţile zonale ale obiectivelor de arhitectură populară. Cuptoarele, sobele se regăsesc în muzeu într-o bogată varietate de tipuri, mobilierul tradiţional, textilele de interior, piesele de port popular completează imaginea civilizaţiei tradiţionale bucovinene.
Inedit pentru Muzeul Satului Bucovinean o constituie reprezentarea vieţii spirituale a ţăranului prin marcarea riturilor de trecere. În casa Straja sunt expuse obiecte de recuzită pentru ritualul de botez, iar în casa Cacica este marcat ceremonialul de înmormântare, cele două praguri ale vieţii.
Dincolo de funcţia esenţială de conservare, restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural etnografic, Muzeul Satului Bucovinean s-a impus în peisajul cultural naţional prin organizarea de spectacole folclorice şi festivaluri (desfăşurate pe scena în aer liber), târguri ale meşterilor populari pentru promovarea tradiţiilor şi creaţiilor autentice, tabere de creaţie pentru elevi, muzeul devenind astfel un centru polarizator pentru viaţa culturală a Sucevei.
Muzeul Satului Bucovinean
Suceava, Aleea Cetǎţii

 

 

Organizat în apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean pune în valoare patrimoniul arhitectonic de factură populară dinŢara de Sus. Cel mai tânăr dintre muzeele în aer liber ale României s-a înfiripat în deceniul al VIII-lea al secolului trecut, când satul bucovinean dispunea de nenumărate monumente de arhitectură populară, şi a prins contur după 1990, când noi gospodării şi instalaţii tehnice populare au fost transferate, reconstruite şi deschise publicului vizitator.


Imaginea de ansamblu a muzeului reflectă organizarea şi activitatea complexă a unui sat, imaginat ca o sinteză, model al satului bucovinean. Alături de gospodăriile formate din casă şi anexe, amplasate de-a lungul uliţelor, în vatra satului, ca centru polarizator al vieţii comunităţii, se regăsesc biserica şi clopotniţa din Vama, datând din 1783 (unde, odată cu restaurarea catapetesmei şi organizarea inteioară se oficiază slujbe religioase), crâşma din Şaru Dornei şi instalaţii tehnice populare (moară de apă, piuă de sumane, darac, oloiniţă).


Meseriile şi meşteşugurile sunt reprezentate în ateliere specifice cum ar fi: atelierul de olar din casa Marginea, atelier de lingurar din casa Vicov, urmând ca pe măsură ce vor fi ridicate şi alte gospodării, să-şi găsească locul şi ateliere de ţesut, încondeiat ouă, cojocărit.


Organizarea interioarelor constituie o expoziţie etnografică aparte care a respectat particularităţile zonale ale obiectivelor de arhitectură populară. Cuptoarele, sobele se regăsesc în muzeu într-o bogată varietate de tipuri, mobilierul tradiţional, textilele de interior, piesele de port popular completează imaginea civilizaţiei tradiţionale bucovinene.


Inedit pentru Muzeul Satului Bucovinean o constituie reprezentarea vieţii spirituale a ţăranului prin marcarea riturilor de trecere. În casa Straja sunt expuse obiecte de recuzită pentru ritualul de botez, iar în casa Cacica este marcat ceremonialul de înmormântare, cele două praguri ale vieţii.
Dincolo de funcţia esenţială de conservare, restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural etnografic, Muzeul Satului Bucovinean s-a impus în peisajul cultural naţional prin organizarea de spectacole folclorice şi festivaluri (desfăşurate pe scena în aer liber), târguri ale meşterilor populari pentru promovarea tradiţiilor şi creaţiilor autentice, tabere de creaţie pentru elevi, muzeul devenind astfel un centru polarizator pentru viaţa culturală a Sucevei.


Muzeul Satului Bucovinean

Suceava, Aleea Cetǎţii