office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 29, Noiembrie 2015


Când sufletul e plin
Interviul lunii: Iulian Boia
Tiroida - glandă „de îngrășare” sau „de slăbire”?
Litiaza biliară
Porţia de sănătate: gutuile
Locuri de poveste: Legendă în Munţii Nemirei
Delicii şi scofeturi: brioşe cu dovleac
O bijuterie în piatră
Muzeul Cezar Petrescu
Frumuseţi de lângǎ noi: Cheile Tǎtarului

O bijuterie în piatră

 

Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi, din fosta Uliţă Domnească a capitalei Moldovei, astăzi bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, este o bijuterie în piatră dantelată şi sculptată într-o diversitate de stiluri (bizantine, gotice, baroce etc.). Important este că broderia s-a păstrat în mare parte şi constituie o marcă distinctivă a acestui monument, întrucât asocierea inedită între simbolistica acelor  crestături în lemn cunoscute la noi şi elementele orientale reprezintă o idee fericită de transpunere în piatră. Decorul exterior, iniţial aurit, îmbină elemente arabe, turceşti, georgiene, armene şi persane cu motive din arhitectura românească. Există, de pildă, vaze persane în vecinătatea unor coloane de tip rusesc, discuri solare, precum cele care se găsesc în mod frecvent pe portile maramureşene şi motive florale exotice. 
Planul bisericii în sine este cel al construcţiilor moldoveneşti din secolul al XVII-lea. Pridvorul este prevăzut cu două intrări şi e acoperit de două bolţi. Trecerea în pronaos se face printr-o uşă, deasupra căreia se află icoana din mozaic aurit a Sfinţilor Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gură de Aur, sărbătoriţi pe 30 Ianuarie). Lângă biserică este şi un muzeu de artă religioasă, unde mereu se organizează expoziţii şi cuprinde obiecte ce stau mărturie pentru istoria mănăstirii.
 Biserica a fost ctitorită între anii 1637 -1639 de voievodul credincios Vasile Lupu, mai întâi ca necropolă domnească (în interior se găsesc mormântul domnitorului Dimitrie Cantemir, cel al lui Alexandru Ioan Cuza, dar şi al ctitorului, soţiei sale, precum şi al celor trei fii ai săi). Domnitorul a mers pe linia Muşatinilor şi a zidit, chiar la începutul înscăunării sale, o biserică unică prin aspectul ei exterior şi interior, fastuoasă şi elegantă. Doi ani mai tarziu, locul a fost sfinţit prin aşezarea moaştelor  Sfânta Cuvioase Parascheva, care, în prezent, se află în Mitropolie. Tot aici au funcţionat o tipografie şi un Colegiu. Nu întâmplător, biserica Sfinţii Trei Ierarhi îşi leagă existenţa de cea a culturii, întrucât aici au predat profesori renumiţi din Constantinopol sau Orientul grecesc. Monumentul, aşezat în apropierea Mitropoliei, ceva mai la vale, pe boulevard, rivalizează prin frumuseţe şi distincţie, dacă nu prin dimensiuni, fiind o capodoperă medievală desăvârşită, scăldată de soarele blând al târgului, care îi mângâie ţesătura fină de ornamente strânse ca într-un brâu de Cosânzeană.
Luisa Ţuculeanu

Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi, din fosta Uliţă Domnească a capitalei Moldovei, astăzi bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, este o bijuterie în piatră dantelată şi sculptată într-o diversitate de stiluri (bizantine, gotice, baroce etc.). Important este că broderia s-a păstrat în mare parte şi constituie o marcă distinctivă a acestui monument, întrucât asocierea inedită între simbolistica acelor  crestături în lemn cunoscute la noi şi elementele orientale reprezintă o idee fericită de transpunere în piatră. Decorul exterior, iniţial aurit, îmbină elemente arabe, turceşti, georgiene, armene şi persane cu motive din arhitectura românească. Există, de pildă, vaze persane în vecinătatea unor coloane de tip rusesc, discuri solare, precum cele care se găsesc în mod frecvent pe portile maramureşene şi motive florale exotice. 

 

Planul bisericii în sine este cel al construcţiilor moldoveneşti din secolul al XVII-lea. Pridvorul este prevăzut cu două intrări şi e acoperit de două bolţi. Trecerea în pronaos se face printr-o uşă, deasupra căreia se află icoana din mozaic aurit a Sfinţilor Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gură de Aur, sărbătoriţi pe 30 Ianuarie). Lângă biserică este şi un muzeu de artă religioasă, unde mereu se organizează expoziţii şi cuprinde obiecte ce stau mărturie pentru istoria mănăstirii. 

 

Biserica a fost ctitorită între anii 1637 -1639 de voievodul credincios Vasile Lupu, mai întâi ca necropolă domnească (în interior se găsesc mormântul domnitorului Dimitrie Cantemir, cel al lui Alexandru Ioan Cuza, dar şi al ctitorului, soţiei sale, precum şi al celor trei fii ai săi). Domnitorul a mers pe linia Muşatinilor şi a zidit, chiar la începutul înscăunării sale, o biserică unică prin aspectul ei exterior şi interior, fastuoasă şi elegantă. Doi ani mai tarziu, locul a fost sfinţit prin aşezarea moaştelor  Sfânta Cuvioase Parascheva, care, în prezent, se află în Mitropolie. Tot aici au funcţionat o tipografie şi un Colegiu. Nu întâmplător, biserica Sfinţii Trei Ierarhi îşi leagă existenţa de cea a culturii, întrucât aici au predat profesori renumiţi din Constantinopol sau Orientul grecesc. Monumentul, aşezat în apropierea Mitropoliei, ceva mai la vale, pe boulevard, rivalizează prin frumuseţe şi distincţie, dacă nu prin dimensiuni, fiind o capodoperă medievală desăvârşită, scăldată de soarele blând al târgului, care îi mângâie ţesătura fină de ornamente strânse ca într-un brâu de Cosânzeană.


Luisa Ţuculeanu