Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/160-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
O colecție de tradiții și frumos
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 20, Februarie 2015


Diabetologie
Flori de gheață
Interviul lunii: Claudia Maxim
Hepatita C pe înţelesul tuturor
Sǎnǎtatea cavitǎţii bucale în timpul sarcinii
Cheia succesului: un zâmbet frumos și sincer!
Istoria unei statui: Alexandru Ioan Cuza
Ion Borcea, fondatorul oceanografiei românești
Catedrala Munților
Iulia Hǎlǎucescu - portretul unei doamne
O colecție de tradiții și frumos
Destinaţie Culinarǎ: Restaurantul Malva Oro

O colecție de tradiții și frumos

 

La mai puţin de 20 km de Botoşani, la intrarea în satul Corni, se află Colecţia muzeală IOAN SIMINICIANU, o colecţie privată, ce poate fi văzută de public la cerere. De bună seamă că acestă colecție, deschisă ȋncă din 2007, a apărut ca o necesitate de ordin interior, constituindu-se și ca o urmare firească a dragostei proprietarului pentru tradițiile trecutului, concretizate prin nevoia de frumos. Şi cum lucrurile frumoase, luate ȋn adevăratul sens al cuvȃntului, au o mare încărcătură spirituală, s-a format o zestre bogată, neprețuită pentru identitatea umană.
Valorificȃnd cu precădere patrimoniul local, colecția a fost ȋncadrată ȋn categoria muzeu comunal, profil etnografic, fiind, de altfel, incluse şi profilul de numismatică, artă religioasă, medalistică. Sunt expuse piese de etnografie (mai exact, piese de port popular, scoarţe, lăicere, ştergare, ceramică), numismatică (monede şi bancnote), decoraţii şi brevete româneşti, medalistică (personalități sau creştinismul în documente de metal).
Predomină exponatele de port popular (cum era, poate, de așteptat, dat fiind că prin părțile locului s-au mai păstrat anumite obiceiuri) şi decoraţiile româneşti. Ioan Siminicianu apreciază că există o strânsă legătură ȋntre veșmintele purtate cu sfințenie, pe vremuri, de către țăranii care nu se sfiau să muncească pămȃntul, cȃștigȃndu-și, astfel, „pȃinea cea de toate zilele” și să lase, apoi, plugul la vatră, mergȃnd să-şi apere glia. Medaliile au strălucit, mai întâi, pe astfel de haine (lucrate de mȃini pricepute, ȋmpletite cu dor și cȃntec), ȋntrucȃt ţăranul român a răspuns oricărei chemări străbune. 
Identitatea locală (și cea individuală) devine, astăzi, un adevărat subiect de discuție și este supusă unor schimbări permanente. Iată de ce o astfel de inițiativă ne ȋntoarce, cu gȃndul măcar, la vechile valori, simple și trainice. Viaţa tradiţională a sătenilor se ȋncăpățȃnează să reziste, opunȃndu-se globalizării, context ȋn care această propunere tinde să salveze cȃte ceva din specificul veșniciei și neclintirii.
                                                                                                          Daniel Prodan

La mai puţin de 20 km de Botoşani, la intrarea în satul Corni, se află Colecţia muzeală IOAN SIMINICIANU, o colecţie privată, ce poate fi văzută de public la cerere. De bună seamă că acestă colecție, deschisă ȋncă din 2007, a apărut ca o necesitate de ordin interior, constituindu-se și ca o urmare firească a dragostei proprietarului pentru tradițiile trecutului, concretizate prin nevoia de frumos. Şi cum lucrurile frumoase, luate ȋn adevăratul sens al cuvȃntului, au o mare încărcătură spirituală, s-a format o zestre bogată, neprețuită pentru identitatea umană.


Valorificȃnd cu precădere patrimoniul local, colecția a fost ȋncadrată ȋn categoria muzeu comunal, profil etnografic, fiind, de altfel, incluse şi profilul de numismatică, artă religioasă, medalistică. Sunt expuse piese de etnografie (mai exact, piese de port popular, scoarţe, lăicere, ştergare, ceramică), numismatică (monede şi bancnote), decoraţii şi brevete româneşti, medalistică (personalități sau creştinismul în documente de metal).


Predomină exponatele de port popular (cum era, poate, de așteptat, dat fiind că prin părțile locului s-au mai păstrat anumite obiceiuri) şi decoraţiile româneşti. Ioan Siminicianu apreciază că există o strânsă legătură ȋntre veșmintele purtate cu sfințenie, pe vremuri, de către țăranii care nu se sfiau să muncească pămȃntul, cȃștigȃndu-și, astfel, „pȃinea cea de toate zilele” și să lase, apoi, plugul la vatră, mergȃnd să-şi apere glia. Medaliile au strălucit, mai întâi, pe astfel de haine (lucrate de mȃini pricepute, ȋmpletite cu dor și cȃntec), ȋntrucȃt ţăranul român a răspuns oricărei chemări străbune.


 Identitatea locală (și cea individuală) devine, astăzi, un adevărat subiect de discuție și este supusă unor schimbări permanente. Iată de ce o astfel de inițiativă ne ȋntoarce, cu gȃndul măcar, la vechile valori, simple și trainice. Viaţa tradiţională a sătenilor se ȋncăpățȃnează să reziste, opunȃndu-se globalizării, context ȋn care această propunere tinde să salveze cȃte ceva din specificul veșniciei și neclintirii.
                                                                                                         


Daniel Prodan