Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/125-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Palatul de la Comǎneşti
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 17, Octombrie 2014


Ȋn luna lui octombrie…
Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei
Hernia inghinală
Roua cerului
Palatul de la Comǎneşti
Muzeul de Artǎ din Piatra Neamţ
Podul Minciunilor, legendă sau adevăr?
Destinaţie culinarǎ: Restaurant Turnul de Apă
Cipru - o insula mai frumoasă decât Afrodita!
Frumuseţi de lângǎ noi: Flori de toamnă
Mărirea de sâni prin injectarea de grăsime proprie

Palatul de la Comǎneşti

 

Urmele ilustrei familii Ghika-Comǎneşti, care a guvernat destinele Moldovei şi Ţǎrii Româneşti timp de 75 ani,  se pot desluşi nu doar în file de ceaslov, zidurile edificiilor ridicate de ea, pǎstrând vie în memorie luxul şi exuberanţa unor timpuri de mult apuse. Palatul de la Comǎneşti, fosta reşedinţǎ de varǎ a familiei princiare, aratǎ interesul faţǎ de detaliile arhitectonice şi armonia construcţiei, fǎrǎ a trǎda  eclectismul vremii care domina spiritul Europei Occidentale la sfârşitul secolului al XIX-lea. 
Ridicat în 1890, dupǎ planurile arhitectului  francez Albert Galleron, diplomat la Beaux Arts din Paris  şi  proiectantul Ateneului Român, palatul avea, în perioada lui de glorie, una dintre cele mai mari şi mai frumoase grǎdini din ţarǎ. O descriere amǎnunţitǎ a acestui colţ paradisiac poate fi gǎsitǎ în "Dicţionarul geografic al judeţului Bacau" (1895),  unde este menţionatǎ prezenţa a douǎ  orangerii şi a unei florǎrii, pline cu plante exotice din cele mai rare,  "cascade, havusuri, un lac mare şi mai multe canaluripe [...], insule cu pavilioane şi chioşchiuri... "
Începând cu anul 1946, imobilul a primit numeroase destinaţii care au dus, în mod inevitabil, la degradarea acestuia.  Abia în 1979, la distanţǎ de o sutǎ de ani de la punerea pietrei de temelie, au fost fǎcute lucrǎri de restaurare şi amenajare. În prezent, aici funcţioneazǎ Muzeul de Etnografie şi Artǎ "Dimitrie N. Ghika-Comǎneşti", cu piese etnografice din microzona Trotuşului de munte ( Palanca-Dofteana ), precum  şi lucrǎri de picturǎ contemporanǎ româneasca provenite din patrmoniul Muzeului de Artǎ Bacǎu. Amplasarea muzeului în incinta palatului pare sǎ aducǎ în atenţie interesul pe care membrii familiei Ghika l-au avut pentru promovarea şi dezvoltarea culturii, alǎturi de alte deziderate ale epocii: integritatea teritorialǎ, autonomia Principatelor sau reformarea structurilor sociale. E ca un arc peste timp, o reiterare a unor valori comune, sub semnul unicitǎţii şi nobleţei artei, singura capabilǎ sǎ armonizeze contrastele.
Ionuţ Bǎdǎrǎu

Urmele ilustrei familii Ghika-Comǎneşti, care a guvernat destinele Moldovei şi Ţǎrii Româneşti timp de 75 ani,  se pot desluşi nu doar în file de ceaslov, zidurile edificiilor ridicate de ea, pǎstrând vie în memorie luxul şi exuberanţa unor timpuri de mult apuse. Palatul de la Comǎneşti, fosta reşedinţǎ de varǎ a familiei princiare, aratǎ interesul faţǎ de detaliile arhitectonice şi armonia construcţiei, fǎrǎ a trǎda  eclectismul vremii care domina spiritul Europei Occidentale la sfârşitul secolului al XIX-lea. 

 


Ridicat în 1890, dupǎ planurile arhitectului  francez Albert Galleron, diplomat la Beaux Arts din Paris  şi  proiectantul Ateneului Român, palatul avea, în perioada lui de glorie, una dintre cele mai mari şi mai frumoase grǎdini din ţarǎ. O descriere amǎnunţitǎ a acestui colţ paradisiac poate fi gǎsitǎ în "Dicţionarul geografic al judeţului Bacau" (1895),  unde este menţionatǎ prezenţa a douǎ  orangerii şi a unei florǎrii, pline cu plante exotice din cele mai rare,  "cascade, havusuri, un lac mare şi mai multe canaluripe [...], insule cu pavilioane şi chioşchiuri... "

 



Începând cu anul 1946, imobilul a primit numeroase destinaţii care au dus, în mod inevitabil, la degradarea acestuia.  Abia în 1979, la distanţǎ de o sutǎ de ani de la punerea pietrei de temelie, au fost fǎcute lucrǎri de restaurare şi amenajare. În prezent, aici funcţioneazǎ Muzeul de Etnografie şi Artǎ "Dimitrie N. Ghika-Comǎneşti", cu piese etnografice din microzona Trotuşului de munte ( Palanca-Dofteana ), precum  şi lucrǎri de picturǎ contemporanǎ româneasca provenite din patrmoniul Muzeului de Artǎ Bacǎu. Amplasarea muzeului în incinta palatului pare sǎ aducǎ în atenţie interesul pe care membrii familiei Ghika l-au avut pentru promovarea şi dezvoltarea culturii, alǎturi de alte deziderate ale epocii: integritatea teritorialǎ, autonomia Principatelor sau reformarea structurilor sociale. E ca un arc peste timp, o reiterare a unor valori comune, sub semnul unicitǎţii şi nobleţei artei, singura capabilǎ sǎ armonizeze contrastele.

 

Ionuţ Bǎdǎrǎu