Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/245-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Prima Şcoalǎ Românească
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 27, Septembrie 2015


De toamnă…
Interviul lunii: Jenő Mihály Bartos
Evaluarea anuală a stării de sănătate - o necesitate
CryoSculpt – criolipoliza, soluţia nechirurgicală de remodelare corporală
Terapia Vojta pentru adulţi
Porţia de sănătate: Strugurii
Munca dăunează sănătǎţii
Delicii şi scofeturi: Cocktail de piersici
Destinaţie culinarǎ: Club 20 Bamboo
Măgura Ocnei, mănăstirea din cer
Prima Şcoalǎ Românească
Viena în sărbătoare
Muzeul Apelor din Fǎlticeni
File de ierbar: Mireas(m)a nopţilor de vară
Locuri de poveste: La Neamţ, în tihna creaţiei
La Izvor…
Palatul Suţu

Prima Şcoalǎ Românească

 

 

În perioada medievală românii din Şchei, cu sprijinul voievozilor de peste munţi, au clădit biserica şi şcoala şi au întemeiat un centru de rezistenţă spirituală capabil să reziste tuturor vitregiilor. Cele aproximativ 4.000 cărţi vechi şi peste 30.000 documente precum şi numeroase obiecte muzeale din Muzeul "Prima Şcoalǎ Românească" din Braşov stau astăzi strajă la temelia istoriei de pe aceste meleaguri.
Sala de clasă "Anton Pann"
Aminteşte nu numai de popasurile repetate ale marelui povestitor Anton Pann (de la care s-au păstrat valoroase cărţi şi documente), dar şi de şcoala veche. Atestată de cronica locală la anul 1495, când „s-au zidit şcoala şi biserica", şcoala din Schei îşi confirmă existenţa în condiţiile anului 1390, când se emite Bula papală a lui Bonifaciu al IX-lea.
În tot timpul existenţei sale, în jurul şcolii s-a fondat un focar de cultură, tipărindu-se cele dintâi cărţi de cultură în limba română prin teascurile diaconului Coresi, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească de către braşoveanul Dimitrie Eustatievici (1757), primul calendar almanah în literatura română prin dascălul Petcu Şoanu. De asemenea, aici s-a format şi o adevărată şcoală de copişti prin activitatea de traducere, copiere şi transcriere a cărţilor de cultură şi cult de către slujitorii bisericii şi ai şcolii.
Sala "Diaconul Coresi"
Diaconul Coresi şi colaboratorii săi (Călin, Mănăilă, Şerban Coresi, Toma, protopopii Iane şi Mihai ş.a.) au realizat cele dintâi cărţi de circulaţie în limba română, făcând posibilă biruinţa definitivă a scrisului în limba poporului. Între anii 1556-1588 s-au tipǎrit 40 de titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ţinuturile româneşti, consfinţind astfel unitatea spirituală a acestui popor. Dintre exponatele acestei săli menţionăm: „Cazania a II-a" („Cartea românească cu învăţătură") tradusă de protopopii Iane şi Mihai; „Psaltirea", „Sbornicul", „Octoihul" ş.a. 
Sala "Cartea şi Cărturarii braşoveni"
Slujind în egală măsură şcoala şi biserica, dascălii braşoveni au creat valori care au menţinut nestinsă flacăra de cultură din Şcheii Braşovului.
Copişti, traducători, creatori de limbă literară, muzică şi artă, ei sunt reprezentaţi în această sală prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului. Menţionăm între acestea: „Omiliarul" din veacurile XI-XII, Molitvelnicul popei Bratu, Cronica protopopului Radu Tempea II, Parimiarul protopopului Vasile, alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorilor liceului "Andrei Şaguna", realizate de Mişu Pop, precum şi opereta „Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu.
Sala "Cartea, factor de unitate naţională"
În condiţii medievale, obligaţi să trăim despărţiţi arbitrar în ţinuturi diferite, cǎrţile în limba română au ţinut unit spiritual acest popor. În aceastǎ salǎ sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limbă română medievală: „Biblia de la Bucureşti" (1688), „Cazania lui Varlaam" (1643), „Îndreptarea legii" de la Târgovişte (1652), un „Tetraevanghel" miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, manuscrise de înţelepciune creştină din veacul al XV-lea (din Transilvania), cărţile Şcolii Ardelene (“Lexiconul de la Buda”, „Istoria pentru începutul românilor în Dachia" şi „Ortografia română" ale lui Petru Major ş.a.).
Complementar, cele peste 80 hrisoave domneşti, înscrise pe pergament şi aurite, confirmă permanentele legături între ţinuturile româneşti.
Sala cu vatră
Un mic colţ etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă şi obiecte casnice specifice Şcheiului, permit vizitatorului o impresie afectivă pentru cunoaşterea tradiţiilor locale. Se recunoaşte cu uşurinţă caracterul sătesc al Şcheiului în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăţilor, care îşi durau o biografie aparte, nevoiţi să reziste cu greutate vitregiilor de tot felul. Icoanele expuse permit aprecieri faţă de iconarii locali, care se înscriu între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula, Laz (Sebeş, Alba), Făgăraş.
Muzeul Prima Şcoală Românească
Braşov, Piaţa Unirii, nr. 2 - 3 
0268.511.411
www.primascoalaromaneasca.ro

În perioada medievală românii din Şchei, cu sprijinul voievozilor de peste munţi, au clădit biserica şi şcoala şi au întemeiat un centru de rezistenţă spirituală capabil să reziste tuturor vitregiilor. Cele aproximativ 4.000 cărţi vechi şi peste 30.000 documente precum şi numeroase obiecte muzeale din Muzeul "Prima Şcoalǎ Românească" din Braşov stau astăzi strajă la temelia istoriei de pe aceste meleaguri.

 


Sala de clasă "Anton Pann"

 

Aminteşte nu numai de popasurile repetate ale marelui povestitor Anton Pann (de la care s-au păstrat valoroase cărţi şi documente), dar şi de şcoala veche. Atestată de cronica locală la anul 1495, când „s-au zidit şcoala şi biserica", şcoala din Schei îşi confirmă existenţa în condiţiile anului 1390, când se emite Bula papală a lui Bonifaciu al IX-lea.În tot timpul existenţei sale, în jurul şcolii s-a fondat un focar de cultură, tipărindu-se cele dintâi cărţi de cultură în limba română prin teascurile diaconului Coresi, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească de către braşoveanul Dimitrie Eustatievici (1757), primul calendar almanah în literatura română prin dascălul Petcu Şoanu. De asemenea, aici s-a format şi o adevărată şcoală de copişti prin activitatea de traducere, copiere şi transcriere a cărţilor de cultură şi cult de către slujitorii bisericii şi ai şcolii.

 

Sala "Diaconul Coresi"

 

Diaconul Coresi şi colaboratorii săi (Călin, Mănăilă, Şerban Coresi, Toma, protopopii Iane şi Mihai ş.a.) au realizat cele dintâi cărţi de circulaţie în limba română, făcând posibilă biruinţa definitivă a scrisului în limba poporului. Între anii 1556-1588 s-au tipǎrit 40 de titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ţinuturile româneşti, consfinţind astfel unitatea spirituală a acestui popor. Dintre exponatele acestei săli menţionăm: „Cazania a II-a" („Cartea românească cu învăţătură") tradusă de protopopii Iane şi Mihai; „Psaltirea", „Sbornicul", „Octoihul" ş.a. 

 

 

Sala "Cartea şi Cărturarii braşoveni"

 

Slujind în egală măsură şcoala şi biserica, dascălii braşoveni au creat valori care au menţinut nestinsă flacăra de cultură din Şcheii Braşovului.Copişti, traducători, creatori de limbă literară, muzică şi artă, ei sunt reprezentaţi în această sală prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului. Menţionăm între acestea: „Omiliarul" din veacurile XI-XII, Molitvelnicul popei Bratu, Cronica protopopului Radu Tempea II, Parimiarul protopopului Vasile, alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorilor liceului "Andrei Şaguna", realizate de Mişu Pop, precum şi opereta „Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu.

 

Sala "Cartea, factor de unitate naţională"

 


În condiţii medievale, obligaţi să trăim despărţiţi arbitrar în ţinuturi diferite, cǎrţile în limba română au ţinut unit spiritual acest popor. În aceastǎ salǎ sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limbă română medievală: „Biblia de la Bucureşti" (1688), „Cazania lui Varlaam" (1643), „Îndreptarea legii" de la Târgovişte (1652), un „Tetraevanghel" miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, manuscrise de înţelepciune creştină din veacul al XV-lea (din Transilvania), cărţile Şcolii Ardelene (“Lexiconul de la Buda”, „Istoria pentru începutul românilor în Dachia" şi „Ortografia română" ale lui Petru Major ş.a.).Complementar, cele peste 80 hrisoave domneşti, înscrise pe pergament şi aurite, confirmă permanentele legături între ţinuturile româneşti.

 

 

Sala cu vatră

 

Un mic colţ etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă şi obiecte casnice specifice Şcheiului, permit vizitatorului o impresie afectivă pentru cunoaşterea tradiţiilor locale. Se recunoaşte cu uşurinţă caracterul sătesc al Şcheiului în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăţilor, care îşi durau o biografie aparte, nevoiţi să reziste cu greutate vitregiilor de tot felul. Icoanele expuse permit aprecieri faţă de iconarii locali, care se înscriu între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula, Laz (Sebeş, Alba), Făgăraş.

 

Muzeul Prima Şcoală Românească

Braşov, Piaţa Unirii, nr. 2 - 3 

0268.511.411

www.primascoalaromaneasca.ro