Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/124-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Roua cerului
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 17, Octombrie 2014


Ȋn luna lui octombrie…
Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei
Hernia inghinală
Roua cerului
Palatul de la Comǎneşti
Muzeul de Artǎ din Piatra Neamţ
Podul Minciunilor, legendă sau adevăr?
Destinaţie culinarǎ: Restaurant Turnul de Apă
Cipru - o insula mai frumoasă decât Afrodita!
Frumuseţi de lângǎ noi: Flori de toamnă
Mărirea de sâni prin injectarea de grăsime proprie

Roua cerului

Situată în micro depresiunea Dornelor, comuna Panaci are o “zestre” florală de excepţie. Aici pot fi întâlnite, în mediul lor natural, monumente ale naturii, cum ar fi: bulbucul, sângele voinicului (la Păltiniş), curechiul de munte (în mlaştina din rezervaţia de la Tinov), ruginarea, mesteacǎnul pitic sau roua cerului.
Roua  cerului, denumită științific Drosera rotundifolia, este una din puținele plante carnivore ce pot fi întâlnite și în România. Denumirea populară se datorează substanței lipicioase secretată de tentacule, care se adună sub forma unor  picături de rouă. În folclorul românesc, planta mai poartă și numele de “iarba fierului”, datorită proprietăților sale, despre care se spune că sunt capabile să desfacă orice lacăt. Specie ocrotită, ea poate fi admirată în turbăriile muntoase, majoritatea astăzi aflate în rezervații naturale. 
Poate fi ușor recunoscută după florile de culoare albă și îndeosebi după frunze, care au pe suprafața lor numeroși peri glandulari cu rol în digerarea insectelor. Perişorii, numiți și tentacule, secretă substanțe lipicioase care se adună sub formă unor picături strălucitoare de rouă, de unde vine și denumirea plantei. Rădăcinile droserei sunt slab dezvoltate, frunzele fiind dispuse sub forma unei rozete bazale. Peţiolul lor este lung, iar limbul acoperit de peri. O insectă care se așează pe frunzele acestei plante se lipește de sucul lipicios al perilor mǎciucaţi. Făcând mișcări de eliberare, ea se lipește de mai mulți peri. Perii se încolăcesc în jurul insectei și secretă un suc lipicios, abundent, care sufocă insectă. Ea este apoi digerată de anumite enzime proteolitice timp de câteva zile, din insectă rămânând doar scheletul chitinos. Apetitul acestei specii este destul de mare: ea poate consuma până la 50 de insecte pe an.
Primǎria Panaci
Tel. 0230.576.525, fax 0230576653
primariapanaci@yahoo.com
www. panaci.ro
Material realizat în cadrul proiectului european “Promovarea la nivel naţional a resurselor turistice din zona Comunei Panaci, judeţul Suceava, cod SMIS 28833”.

Situată în micro depresiunea Dornelor, comuna Panaci are o “zestre” florală de excepţie. Aici pot fi întâlnite, în mediul lor natural, monumente ale naturii, cum ar fi: bulbucul, sângele voinicului (la Păltiniş), curechiul de munte (în mlaştina din rezervaţia de la Tinov), ruginarea, mesteacǎnul pitic sau roua cerului.

 


Roua  cerului, denumită științific Drosera rotundifolia, este una din puținele plante carnivore ce pot fi întâlnite și în România. Denumirea populară se datorează substanței lipicioase secretată de tentacule, care se adună sub forma unor  picături de rouă. În folclorul românesc, planta mai poartă și numele de “iarba fierului”, datorită proprietăților sale, despre care se spune că sunt capabile să desfacă orice lacăt. Specie ocrotită, ea poate fi admirată în turbăriile muntoase, majoritatea astăzi aflate în rezervații naturale. 

 


Poate fi ușor recunoscută după florile de culoare albă și îndeosebi după frunze, care au pe suprafața lor numeroși peri glandulari cu rol în digerarea insectelor. Perişorii, numiți și tentacule, secretă substanțe lipicioase care se adună sub formă unor picături strălucitoare de rouă, de unde vine și denumirea plantei. Rădăcinile droserei sunt slab dezvoltate, frunzele fiind dispuse sub forma unei rozete bazale. Peţiolul lor este lung, iar limbul acoperit de peri. O insectă care se așează pe frunzele acestei plante se lipește de sucul lipicios al perilor mǎciucaţi. Făcând mișcări de eliberare, ea se lipește de mai mulți peri. Perii se încolăcesc în jurul insectei și secretă un suc lipicios, abundent, care sufocă insectă. Ea este apoi digerată de anumite enzime proteolitice timp de câteva zile, din insectă rămânând doar scheletul chitinos. Apetitul acestei specii este destul de mare: ea poate consuma până la 50 de insecte pe an.

 


Primǎria Panaci

Tel. 0230.576.525, fax 0230576653

primariapanaci@yahoo.com

www. panaci.ro

 


Material realizat în cadrul proiectului european “Promovarea la nivel naţional a resurselor turistice din zona Comunei Panaci, judeţul Suceava, cod SMIS 28833”.