office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché nr. 52, Noiembrie 2017


Revista Branché, noiembrie 2017
Pneumonia – diagnostic și tratament
Unde greşim în dezvoltarea armonioasă a copilului?
Insuficienţa renală, tratamente naturiste
3 efecte negative ale citatelor motivaţionale
Stresul parental
Astmul şi sarcina
Surplusul de kilograme la copii
Tinerețe, mai stai!
Stresul parental

Stresul parental

 

Autor: Lenke Iuhoş, psiholog

 

Tot mai mulți părinţi apelează la sprijinul psihologului, motivând că se simt foarte obosiți, iar în spatele acestei oboseli se regăseşte neputința susţinută mental de o groază de noi schimbări și provocări în viața lor: căutarea unei bone, unei grădiniţe, revoluția hormonilor la adolescenți, plecarea de lângă casă a adultului în devenire, căsătoria copiilor etc.

 

Deseori se folosește cu onestitate sintagma „Aşa e viața!”, în semn de autoliniștire, ca autoreglare în a accepta mai ușor schimbările vieții. Ce se întâmplă când sarcinilor de lucru, rutinei cotidiene, neputinței financiare, luptei cu o boală, conflictelor familiale se adaugă și problemele cu copiii? Lucrurile simple au tendința de a scăpa de sub control și devin o povară pentru părinte. Stilul părintelui de a face faţă unor situații, pe care le percepe sau le vede stresante în viață copilului, poate provocă foarte ușor și în timp, stresul parental, un fenomen tot mai răspândit în familiile din România. Această stare a părintelui influenţează starea copilului său, deoarece acesta nu știe să se adapteze noii situații pe care o trăieşte.

 

Stresul parental se recunoaște prin faptul că părintele simte că viața lui s-a schimbat, nu mai e ca înainte, e depășit de situație, resursele financiare nu sunt de ajuns, nu are timp de el, vrea să evadeze din rolul său de părinte și are tendința de a se “răzbuna” pe copil pentru aceste neajunguri.

 

Factorii favorizanți pentru dezvoltarea stresului parental se regăsesc cel mai adesea la părinții rigizi, care consideră că nu trebuie să facă schimbări în viața copilului său sau la părinţii cu așteptări prea mari, care nu dispun de suportul partenerului şi au un statut socio-economic scăzut. Un copil cu un părinte stresat poate să dezvolte comportamente de copil agitat, un copil morocănos, plânge foarte ușor și mai des decât alți copii, nimic nu îi este pe plac, nu îi place nicio haină sau spațiu de joacă, nu doarme bine, nu are poftă de mâncare sau chiar mănâncă foarte mult pentru a se autolinişti.

 

Pentru a ne feri de stresul parental se recomandă respectarea următoarele principii:           

•        Să acceptăm când copilul nu este într-o situaţie de dependență de părinte;

•        Să fim un părinte flexibil/open mind;

•        Să putem să îi dăm libertate în alegere propriului copil;

•     Să încercăm să ne adaptăm, văzând situațiile din viaţa noastră ca pe experiențe pozitive, de formare şi dezvoltare personală şi parentală;

•     Să lăsăm ca acele conflictele mici, care țin de răspunderea unui părinte, să fie rezolvate de către copil, sub atentă noastră îndrumare. Exemplu: ceartă între copii;

•        Să acceptăm cum sunt ei și să fim disponibili pentru ei;

•        Să ne acordăm mai mult timp, să ne relaxăm.

 

Lenke Iuhoş

Psiholog-Trainer- Consilier

0748342180

lenkepsiho@yahoo.ro