Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/40-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Tămăduiri din „Perla Moldovei”
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr.4, august 2013


Mallorca – paradisul plajelor !
Tămăduiri din „Perla Moldovei”
Casa cu arcade...

Tămăduiri din „Perla Moldovei”

Dintr-un ținut sălbatic al Slănicului, mai întâi stăpânit de lupi și urși, apoi străjuit, de o parte și de alta, de codri neumblați, au ieșit la lumină, acum 200 de ani, izvoare dădătoare de leac și de viață lungă. Pe la începutul anilor 1800, moșia care cuprindea Valea Slănicului cea cuprinsă de sălbăticie și frumusețe naturală era în arenda serdarului Mihalache Spiridon, boier și slujitor al curții domnești, înainte de a face parte din moșia unui domn dintr-o familie de la Racova (Vaslui), recunoscută pentru faptul că ocupase de două ori scaunul Moldovei. Serdarul a găsit în calea-i anevoioasă și greu de străbătut la picior un izvor de apă minerală, despre care se știa, de la nemți, că este bună pentru sănătate. Ca atare, după descoperirea mai multor izvoare, câteva familii de țărani sunt strămutate aici spre îngrijirea locurilor. În 1810, Mihalache Spiridon înalță și o bisericuță, alături de cele câteva odăi construite pentru oaspeții care veneau aici spre tămăduirea diferitelor boli. După înființarea băilor, Mihail Sturza dă ordin să fie alocate încăperi pentru 30 de bolnavi săraci.

 

Băile de la Slănic devin din ce în ce mai cunoscute și adună tot mai mulți vizitatori, astfel că în 1884 o parte din terenurile mărginașe sunt vândute către persoane private în vederea construirii de locuințe pentru închiriere (deși hrisovul lăsat de Constantin Racoviță, primul proprietar, prevedea că terenurile lăsate Spitalelor Sf. Spiridon din Iași nu pot fi înstrăinate). În jurul anului 1900 începe sistematizarea stațiunii, construindu-se din ce în ce mai mult, cu piatră de pe Valea Slănicului și meșteri zidari din Italia; se fac și o Sală de cură, un Inhalator, pentru care se aduc specialiști tocmai de la Munchen; poduri și podețe sunt construite peste apele Slănicului special pentru promenade, un parc cu arbori ornamentali și seră...

 

Izvoarele din „Perla Moldovei” ajung să obțină distincții care să o așeze alături de oricare altă stațiune străină, întrucât dotările erau moderne pentru acele vremuri. Cu toate acestea, anii primului război mondial lasă urme adânci și abia după 1940 se întrevăd semne de revigorare: se construiește din nou și se fac reparații capitale pentru clădirile care mai puteau fi salvate. Mai mult, se înființează o policlinică medicală balneară și „Sanatoriul Salina-Tg. Ocna” pentru afecțiuni bronho-astmatice.

 

Slănic Moldova devine stațiune de interes internațional încă din 1974. Pe plan național, apare în multe documente, însemnări de călătorie și amintiri descrise de talentul literar și dorul pentru melegurile românești al unor scriitori precum Nicolae Gane, Alexandru Vlahuță sau al unui consul al Rusiei venit în Moldova, Wilhem de Kotzebue, atras de locurile pitorești ale „Perlei”.

 

Maria – Luisa Ţuculeanu