Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/168-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Tezaurul etnografic din Rǎdǎuţi
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 21, Martie 2015


Ȋn primăvară…
Interviul lunii: Zamfira Bîrzu
Vertijul neurologic
Beneficiile evaluǎrii stǎrii de sǎnǎtate pentru angajaţi şi companii
Prima consultaţie de fertilitate
Biserica Bărboi
Tezaurul etnografic din Rǎdǎuţi
Frumuseţi de lângǎ noi: Cheile Bicazului
Barcelona - “Formula 1 Gran Premio De España 2015”

Tezaurul etnografic din Rǎdǎuţi

 

 

Muzeul Etnografic “Samuil şi Eugenia Ioneţ“ din Rădăuţi  este cel mai vechi muzeu de etnografie din Moldova, deschis oficial în aprilie 1934 de soţii învăţători Samuil şi Eugenia Ioneţ, având o zestre bogată de obiecte de etnografie şi artă populară, pe care le-au adunat din satele judeţului Suceava. Actuala expoziţie deschisă în 1976 în actuala clădire - monument de patrimoniu construită în anul 1860, este organizată pe tematica unor tehnici populare din zona Bucovinei. 
   Muzeul deţine un patrimoniu bogat de aproximativ 8000 de piese muzeografice, organizate în 13 colecţii, din care 1000 sunt expuse în expoziţa permanenta, iar restul se află conservate în patru depozite modernizate. Remarcabile sunt colecţiile de: carte veche şi manuscrise, pictură şi icoane, ceramică, lemn, metal os şi piele, obiecte şi instrumente muzicale, ouă încondeiate, podoabe populare, ţesături şi piese de port popular. Totodată muzeul deţine un fond documentar şi o bibliotecă cu peste 4000 de volume.
   În organizarea actualei forme de prezentare a exponatelor s-a urmărit nu numai latura expoziţională, ci şi cea intuitivă pentru ca vizitatorii să poată înţelege modul în care au fost realizate obiectele prezentate, fazele de lucru prin care trec acestea , de la materia primă până la produsul finit.
   
Primul contact al publicului cu expoziţia muzeului se face încă din holul de la intrare, unde hărţi, fotografii, grafică şi exponate prezintă obiectivele muzeale, monumentele istorice şi principalele centre de creaţie populară din Bucovina. În prima sală este ilustrată tehnica ceramicii negre de Marginea, cu materia primă,  fazele de lucru, de ornamentare si de ardere, precum şi produsele finite de veche traditie sau produse actuale. Tot aici, este prezentată ceramica din centrele Dolheşti, Păltinoasa, Siret. 
În cea de-a doua sala este expusă ceramica de Rădăuţi şi Kuty cu particularităţile specifice acestora, cunoscută încă din secolul al XV-lea. În expoziţie sunt prezentate exemplare de vase descoperite în urma săpăturilor arheologice şi vase contemporane, remarcandu-se creaţiile unor meşteri cunoscuţi: Breaban Ion, Scântei Petru şi în special al renuminului ceramist Constantin Colibaba.
   În următoarele  săli este prezentată tehnica ţesutului cu  primele faze de lucru din industria casnică textilă, prelucrarea inului, a cânepii şi a lânei , cu mostre de materii prime şi unelte folosite, războaiele de ţesut şi produsele finite – ţesături de in, cânepă, lână, scoarţe, brâie, catrinţe, etc. Coloritul vegetal intens folosit în Bucovina este de asemenea prezentat prin reţete, iar ansamblul sălilor este completat cu piese de mobilier tradiniţional.
   Obiectelor specifice portului popular bucovinean: năframi şi cămăşi femeieşti cusute cu mâna, sumane, mantale, cojoacele brodate cu pomul vieţii, cheptare cu poale largi şi prim din blană de jder, catrinţele lungi cu bată roşie, le sunt destinate trei săli de expoziţie, unde se prezintă atât croiala, tipurile de broderie, modalităţi de îmbinare şi culorile specifice diferitelor localităţi din zona Rădăuţi.          
   Ultimala sală a expoziţie din cadrul muzeului este destinată unor instalaţii tehnice şi a obiectelor de inventar gospodăresc din lemn: coasa, grebla, îmblaciul, furci de lemn, plug, pive pentru decorticat grâu, pentru desfăcat porumb, coşuri şi buduroaie pentru păstrat cereale, râşniţa, vânturătoare, piua de bătut sumane, moara de mâna, oloiniţe compuse din două părţi zdrobitor şi teasc.
   Vizita în muzeu se încheie cu un punct de atracţie deosebit: atelierul de ceramică a familiei Colibaba.
Georgescu Lucia
Muzeograf - responsabil muzeu

Muzeul Etnografic “Samuil şi Eugenia Ioneţ“ din Rădăuţi  este cel mai vechi muzeu de etnografie din Moldova, deschis oficial în aprilie 1934 de soţii învăţători Samuil şi Eugenia Ioneţ, având o zestre bogată de obiecte de etnografie şi artă populară, pe care le-au adunat din satele judeţului Suceava. Actuala expoziţie deschisă în 1976 în actuala clădire - monument de patrimoniu construită în anul 1860, este organizată pe tematica unor tehnici populare din zona Bucovinei.  

 

 

 

Muzeul deţine un patrimoniu bogat de aproximativ 8000 de piese muzeografice, organizate în 13 colecţii, din care 1000 sunt expuse în expoziţa permanenta, iar restul se află conservate în patru depozite modernizate. Remarcabile sunt colecţiile de: carte veche şi manuscrise, pictură şi icoane, ceramică, lemn, metal os şi piele, obiecte şi instrumente muzicale, ouă încondeiate, podoabe populare, ţesături şi piese de port popular. Totodată muzeul deţine un fond documentar şi o bibliotecă cu peste 4000 de volume. În organizarea actualei forme de prezentare a exponatelor s-a urmărit nu numai latura expoziţională, ci şi cea intuitivă pentru ca vizitatorii să poată înţelege modul în care au fost realizate obiectele prezentate, fazele de lucru prin care trec acestea , de la materia primă până la produsul finit.   

 

Primul contact al publicului cu expoziţia muzeului se face încă din holul de la intrare, unde hărţi, fotografii, grafică şi exponate prezintă obiectivele muzeale, monumentele istorice şi principalele centre de creaţie populară din Bucovina. În prima sală este ilustrată tehnica ceramicii negre de Marginea, cu materia primă,  fazele de lucru, de ornamentare si de ardere, precum şi produsele finite de veche traditie sau produse actuale. Tot aici, este prezentată ceramica din centrele Dolheşti, Păltinoasa, Siret. 


 

În cea de-a doua sala este expusă ceramica de Rădăuţi şi Kuty cu particularităţile specifice acestora, cunoscută încă din secolul al XV-lea. În expoziţie sunt prezentate exemplare de vase descoperite în urma săpăturilor arheologice şi vase contemporane, remarcandu-se creaţiile unor meşteri cunoscuţi: Breaban Ion, Scântei Petru şi în special al renuminului ceramist Constantin Colibaba.

   

 

În următoarele  săli este prezentată tehnica ţesutului cu  primele faze de lucru din industria casnică textilă, prelucrarea inului, a cânepii şi a lânei , cu mostre de materii prime şi unelte folosite, războaiele de ţesut şi produsele finite – ţesături de in, cânepă, lână, scoarţe, brâie, catrinţe, etc. Coloritul vegetal intens folosit în Bucovina este de asemenea prezentat prin reţete, iar ansamblul sălilor este completat cu piese de mobilier tradiniţional.   Obiectelor specifice portului popular bucovinean: năframi şi cămăşi femeieşti cusute cu mâna, sumane, mantale, cojoacele brodate cu pomul vieţii, cheptare cu poale largi şi prim din blană de jder, catrinţele lungi cu bată roşie, le sunt destinate trei săli de expoziţie, unde se prezintă atât croiala, tipurile de broderie, modalităţi de îmbinare şi culorile specifice diferitelor localităţi din zona Rădăuţi.             

 

Ultimala sală a expoziţie din cadrul muzeului este destinată unor instalaţii tehnice şi a obiectelor de inventar gospodăresc din lemn: coasa, grebla, îmblaciul, furci de lemn, plug, pive pentru decorticat grâu, pentru desfăcat porumb, coşuri şi buduroaie pentru păstrat cereale, râşniţa, vânturătoare, piua de bătut sumane, moara de mâna, oloiniţe compuse din două părţi zdrobitor şi teasc.   Vizita în muzeu se încheie cu un punct de atracţie deosebit: atelierul de ceramică a familiei Colibaba.

 

Georgescu Lucia

Muzeograf - responsabil muzeu