office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 21, Martie 2015


Ȋn primăvară…
Interviul lunii: Zamfira Bîrzu
Vertijul neurologic
Beneficiile evaluǎrii stǎrii de sǎnǎtate pentru angajaţi şi companii
Prima consultaţie de fertilitate
Biserica Bărboi
Tezaurul etnografic din Rǎdǎuţi
Frumuseţi de lângǎ noi: Cheile Bicazului
Barcelona - “Formula 1 Gran Premio De España 2015”

Vertijul neurologic

 

Autor: dr. Alina Iacobescu, medic specialist Neurologie, Arcadia
Vertijul reprezintă un motiv frecvent de prezentare la medic, pentru consultaţie în ambulatoriu, şi se situează în primele 10 acuze în departamentul de urgenţă.
De cele mai multe ori, simptomatologia este benignă, dar poate semnala o problemă neurologică importantă.
Ce este vertijul și cum îl recunoaștem?
Amețeala este un termen nespecific, ce descrie o senzație de dezorientare spațială sau o senzație generală de disconfort la nivelul capului. 
Instabilitatea este dificultatea pacientului de a-și menține ortostațiunea sau mersul nesigur al acestuia. Deseori nu este însoțită de vertij sau amețeli, dar se poate însoți de mișcare iluzorie a mediului înconjurător (oscilopsie).
Vertijuleste definit ca o senzație anormală de mișcare a obiectelor în jurul pacientului sau a pacientului în jurul mediului înconjurător.
Adesea, este determinat de o perturbare a mecanismelor de echilibru la nivelul urechii interne.
Ce tipuri de vertij există?
Vertijul periferic–un episod scurt de vertij declanșat de un factor precipitant, însoțit de transpirații, paloare, grețuri, vărsături,zgomote în urechi percepute ca țiuituri, pocnituri, foșnete, scădere de auz,senzație de ureche plină, pareză facială.Este cauzat de afecțiuni ale urechii interne și ale nervului vestibular.
Vertijul central– cauzat de leziuni ale sistemului nervos (cerebel, trunchi cerebral,emisfere cerebrale), cu simptome neurovegetativemai puțin severe, rar însoțit de scădere de auz și cu semne neurologice asociate. Cele mai frecvente boli care determină sindrom vestibular centralsunt: accidentele vasculare cerebrale, scleroza multiplă, tumorile cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale, epilepsia.
Vertij de alte cauze – apare în afecțiuni cardiovasculare, anemie, policitemie, diabet zaharat, boli endocrine, metabolice, toxice (alcool), anxietate, depresiesau ca urmare a consumului unor medicamente.
Diagnostic
Pentru a determina cauzavertijuluieste necesar un examen medical complet.
Cauzele posibile sunt numeroase, dar predominăafecțiunile organului echilibrului de la nivelul urechii interne sau nervului vestibular.
Pentru un diagnostic corect, medicul trebuie să obținăcât mai multe informații de la pacient:
durata vertijului;
circumstanțele de apariție–poziții particulare ale capul și corpului, momentul apariției, administrarea anumitor medicamente;
alte semne asociate – greață, vărsături, acufene, senzație de ureche plină, scădere de auz, cefalee, palpitații, tahicardie/brahicardie,tulburărivizuale;
debutul simptomelor - brusc sau insidios, acuzeepisodice sau constante;
istoricul medical, chirurgical și psihiatric al pacientului,antecedentele familiale,medicația;
circumstanțelede la debut: dacă pacientul era în repaus, în activitate, în timpul unui efort fizic sau în somn;
factori de exacerbare sau atenuare – agravare la mișcare,în ortostatism, la zgomot puternic sauexercițiu fizic.
Investigații medicale
La evaluarea pacienților cu vertij pot fi indicateinvestigații imagistice ale craniului și creierului.
Cele mai importante două tehnici utilizate în acest scop sunt tomografia computerizată(CT)și imagistica prinrezonanță magnetică(IRM).Alte investigațiiutilizate pentru diagnostic: angiografia IRM, ecografia Doppler de vase cervicale, electroencefalograma, puncția lombarăși bilanțul audio-vestibularsau cardiologic.
Tratamentul
Tratamentul vertijului este în principal:
– cauzal – medicamentos  sau chirurgical (în cazul tumorilor);
– simptomatic – antivertiginoase și/sau perfuzii de hidratare cu antiemetice la cazurile cu grețuri si vărsături severe, cu imposibilitatea de a tolera lichidele;
– de reeducare vestibulară – presupune exerciții de echilibru și coordonare.
Concluzii
Stabilirea diagnosticul vertijului presupune o susținută colaborare a uneiechipe multidisciplinare: medic ORL, cardiolog, reumatolog, endocrinolog, psihiatru, neurolog.
Atunci când este asociat cu dureri în piept, palpitații, dispnee, tulburări vizuale, pierdere de cunoștință, tulburări de vorbire, traumatism cranio-cerebral, scădereaforței musculare a membrelor, durere de cap nouă, diferită sau severă, scădere bruscă de auz sau crize epileptice, vertijul reprezintă o urgență medicală ce necesită prezentarea într-o unitate medicală de urgență, deoarece poate semnala accident vascular cerebral sau infarct miocardic.

Autor: dr. Alina Iacobescu, medic specialist Neurologie, Arcadia

Vertijul reprezintă un motiv frecvent de prezentare la medic, pentru consultaţie în ambulatoriu, şi se situează în primele 10 acuze în departamentul de urgenţă. De cele mai multe ori, simptomatologia este benignă, dar poate semnala o problemă neurologică importantă.


Ce este vertijul și cum îl recunoaștem?

 
Amețeala este un termen nespecific, ce descrie o senzație de dezorientare spațială sau o senzație generală de disconfort la nivelul capului. Instabilitatea este dificultatea pacientului de a-și menține ortostațiunea sau mersul nesigur al acestuia. Deseori nu este însoțită de vertij sau amețeli, dar se poate însoți de mișcare iluzorie a mediului înconjurător (oscilopsie). Vertijuleste definit ca o senzație anormală de mișcare a obiectelor în jurul pacientului sau a pacientului în jurul mediului înconjurător. Adesea, este determinat de o perturbare a mecanismelor de echilibru la nivelul urechii interne.

 


Ce tipuri de vertij există?

 
Vertijul periferic–un episod scurt de vertij declanșat de un factor precipitant, însoțit de transpirații, paloare, grețuri, vărsături,zgomote în urechi percepute ca țiuituri, pocnituri, foșnete, scădere de auz,senzație de ureche plină, pareză facială.Este cauzat de afecțiuni ale urechii interne și ale nervului vestibular.


Vertijul central – cauzat de leziuni ale sistemului nervos (cerebel, trunchi cerebral,emisfere cerebrale), cu simptome neurovegetativemai puțin severe, rar însoțit de scădere de auz și cu semne neurologice asociate. Cele mai frecvente boli care determină sindrom vestibular centralsunt: accidentele vasculare cerebrale, scleroza multiplă, tumorile cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale, epilepsia.


Vertij de alte cauze – apare în afecțiuni cardiovasculare, anemie, policitemie, diabet zaharat, boli endocrine, metabolice, toxice (alcool), anxietate, depresie sau ca urmare a consumului unor medicamente.

 

Diagnostic

 

Pentru a determina cauza vertijului este necesar un examen medical complet. Cauzele posibile sunt numeroase, dar predomină afecțiunile organului echilibrului de la nivelul urechii interne sau nervului vestibular.
Pentru un diagnostic corect, medicul trebuie să obțină cât mai multe informații de la pacient:

durata vertijului;

circumstanțele de apariție–poziții particulare ale capul și corpului, momentul apariției, administrarea anumitor medicamente;

alte semne asociate – greață, vărsături, acufene, senzație de ureche plină, scădere de auz, cefalee, palpitații, tahicardie/brahicardie,tulburări vizuale;

debutul simptomelor - brusc sau insidios, acuze episodice sau constante;

istoricul medical, chirurgical și psihiatric al pacientului, antecedentele familiale, medicația;

circumstanțele de la debut: dacă pacientul era în repaus, în activitate, în timpul unui efort fizic sau în somn;

factori de exacerbare sau atenuare – agravare la mișcare, în ortostatism, la zgomot puternic sau exercițiu fizic.



Investigații medicale

 
La evaluarea pacienților cu vertij pot fi indicateinvestigații imagistice ale craniului și creierului.Cele mai importante două tehnici utilizate în acest scop sunt tomografia computerizată (CT) și imagistica prinrezonanță magnetică(IRM). Alte investigații utilizate pentru diagnostic: angiografia IRM, ecografia Doppler de vase cervicale, electroencefalograma, puncția lombară și bilanțul audio-vestibular sau cardiologic.

 

Tratamentul


Tratamentul vertijului este în principal:

– cauzal – medicamentos  sau chirurgical (în cazul tumorilor);

– simptomatic – antivertiginoase și/sau perfuzii de hidratare cu antiemetice la cazurile cu grețuri si vărsături severe, cu imposibilitatea de a tolera lichidele;

– de reeducare vestibulară – presupune exerciții de echilibru și coordonare.

 

Concluzii

Stabilirea diagnosticul vertijului presupune o susținută colaborare a uneiechipe multidisciplinare: medic ORL, cardiolog, reumatolog, endocrinolog, psihiatru, neurolog.
Atunci când este asociat cu dureri în piept, palpitații, dispnee, tulburări vizuale, pierdere de cunoștință, tulburări de vorbire, traumatism cranio-cerebral, scăderea forței musculare a membrelor, durere de cap nouă, diferită sau severă, scădere bruscă de auz sau crize epileptice, vertijul reprezintă o urgență medicală ce necesită prezentarea într-o unitate medicală de urgență, deoarece poate semnala accident vascular cerebral sau infarct miocardic.

 

www.arcadiamedical.ro