office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 70, Mai 2019


La ce să te uiţi pe eticheta nutriţională?
Mierea de rapita, beneficii curative
Primul Centru de Excelenţă în accidentul vascular cerebral din România, inaugurat la Târgu Mureş
Mănăstirea Izvoru Mureşului
Descoperire majoră. Ciuperca modificată genetic care ucide rapid 99% din tânțarii dintr-o populație
Terapia holistică în TSA și tulburări associate
5 lucruri esențiale în relația părinte-copil

La ce să te uiţi pe eticheta nutriţională?

 

Autor: Mariana Chelariu, Nutriţie şi Dietetică

 

Fiecare dintre noi ar trebui să citim cu atenţie etichetele produselor din coşul de cumpărături. Înţelegând corect informaţiile citite vom face cele mai potrivite alegeri alimentare.

 

Valoarea energetic reprezintă numărul de calorii, exprimat kcal (kcalorii) ce se regăsesc, de obicei, pentru 100 g de produs sau per porţie. În plus, mai apare contribuţia la necesarul caloric zilnic (apreciat ca fiind 2000 kcal/zi) şi este exprimată procentual, tocmai pentru a înţelege mai uşor cât anume din caloriile pe care le putem consuma într-o zi au fost acoperite prin consumul unei porţii din produs.

 

Cantitatea şi calitatea grăsimilor - cantitatea totală de grăsimi exprimată, de obicei, în grame (100 g de produs), dar şi tipurile de grăsimi care o compun, respectiv cantitatea din fiecare tip. Grăsimile saturate (acizii graşi saturaţi) sunt grăsimile care determină creşterea colesterolului rău (LDL), dacă sunt consumate în exces; într-o alimentaţie echilibrată, cantitatea maximă de grăsimi saturate consumată într-o zi nu trebuie să depăşească 20 g/zi. Eticheta nutriţională nu oferă informaţii referitoare la prezenţa grăsimilor trans (grăsimi parţial hidrogenate) în alimente. Pentru a le identifica, trebuie să citim cu atenţie lista de ingrediente. Grăsimile trans ridică nivelul colesterolului rău LDL, reduc nivelul colesterolului bun HDL şi cresc riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare.

 

Conţinutul de glucide este menţionat în tabelul nutriţional sub forma „zaharuri” şi reprezintă conţinutul total de zaharuri din aliment: zahărul care provine din fructe (fructoză) şi din lactate (lactoza), dar şi zahărul adaugat. Organizația Mondială a Sănătății recomanda reducerea consumului de zaharuri adăugate la mai puţin de 10% din totalul de surse de energie şi cu o reducere de până în 5%, pentru beneficii suplimentare pentru sănătate. Sunt excluse de pe această listă zaharurile din fructe şi legume proaspete sau din lapte, deoarece nu există nicio dovadă a asocierii consumului acestuia cu efecte adverse. Concret, este vorba de 25-50 g de zahăr ascuns pentru un adult (echivalentul a 6-12 lingurițe de zahăr). Această recomandare este făcută pe de o parte pentru a reduce rata obezității, dar, mai ales pentru a lupta împotriva diabetului de tip 2 și a cariilor dentare.

 

Conţinutul de proteine - recomandarea de aport zilnic pentru un adult este de 0,8-1g/kgcorp.

 

Conţinutul de sare – indică sarea totală şi nu sarea adaugată ca atare în produs. Pentru o alimentaţie echilibrată este bine să alegem produsele cu un conţinut cât mai mic de sare.

În concluzie, caracteristicile de bază ale produsele pe care ar trebui să le punem în coșul de cumpărături după citirea etichete sunt: o listă scurtă de ingrediente care să fie ușor de recunoscut, produsele care conțin o cantitate mai mică de grăsimi saturate comparativ cu cantitatea totală de grăsime conținută, care nu conțin grăsimi hidrogenate, care conțin o cantitate de zaharuri mai mică în raport cu cantitatea totală de glucide declarată, cu un conținut de sare cât mai mic (< 20% din necesarul zilnic), evidențierea alergenilor.

 

www.marianachelariu.ro