office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr.1, mai 2013


#romanidecolectie Povestea lui Ciprian
Branché
Ce luǎm cu noi în vacanţǎ...
Vacanţe în Bucovina
Borzești - un loc de legendǎ
Turnul lui Ştefan cel Mare

Borzești - un loc de legendǎ

Într-o frumoasǎ zi de primavarǎ, Stefǎniţǎ, cu ceata sa, prinse a lupta contra lui Mitruţ și ceata tǎtǎreascǎ. Lupta a durat mai bine de un ceas, cǎci tare era Ştefan, tare era și Mitruţ! Dar, în cele din urmǎ, puiul de domn a ieșit învingǎtor și a prins a judeca pe “hanul tǎtar”, întrebându-l: de ce-i atacǎ ţara, de ce îi omoara supușii și dǎ foc satelor... Micuţul “han tǎtar” a fost judecat și urma sǎ fie spânzurat pentru “fǎrǎdelegile” sale. Mitruţ nu mai putea de bucurie cǎ va fi legat de subsuori și ridicat cât mai sus în coroana stejarului. Dar, acolo sus, râsul i s-a oprit și a îngǎlbenit la vederea adevǎraţilor tǎtari care veneau în goanǎ. Ceilalţi copii nu au mai avut timp sǎ-l dea jos și Mitruţ a cǎzut ucis de sǎgeata hanului... Peste ani, Ştefan cel Mare și-a îndeplinit jurǎmântul de a-l rǎzbuna pe Mitruţ. Astfel, hanul tǎtar a fost spânzurat de ramurile aceluiași stejar, martor tǎcut al istoriei.

Pe aceste meleaguri pline de istorie, la iniţiativa lui Ştefan cel Mare, între 9 iulie 1493 și 12 octombrie 1494, a fost construitǎ Biserica din Borzești cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Lǎcașul se aseamǎnǎ cu celelalte biserici moldovenești din perioada Sfântului Ştefan. Trei brâuri verzi de cǎrǎmidǎ smǎlţuitǎ încing clǎdirea, începând de sub nivelul ferestrelor și pânǎ deasupra ocniţelor mari. La pronaos, biserica are ferestre mari realizate în stil gotic, douǎ bolţi construite pe sistemul de arcuri și pandantive ce caracterizeazǎ stilul moldovenesc, dar nu are turlǎ. Mǎrimea ușii dintre naos și pronaos, frapeazǎ ochiul cǎlǎtorului. Se spune cǎ aceastǎ ușǎ a fost ziditǎ dupǎ mǎrimea scundǎ a domnitorului Ştefan, având coroana pe cap, dar și pentru a împiedica nǎvǎlitorii sǎ intre cǎlare și sǎ profaneze lǎcașul religios. De altfel, în pronaos se observǎ o icoanǎ care a fost scrijelitǎ cu sabia de tǎtari, cu scopul vǎdit al unei profanǎri. În partea stângǎ se aflǎ un mormânt de marmurǎ, care din 1718 pǎstreazǎ rǎmǎșiţele credincioasei Irina Rosetina, care a fǎcut numeroase donaţii bisericii și a dus o viaţǎ religioasǎ austerǎ. Interiorul bisericii este pictat integral de cǎtre maestrul Grigore Popescu, pentru a reda vitalitatea și vivacitatea bisericii. Pe partea interioara a ferestrelor sunt desenate scene din legenda locului - spânzurarea lui Mitruţ, în stejar, de cǎtre copii ca semn al înfrângerii cetei pe care o conducea și omorârea lui de cǎtre tǎtari. În cimitirul Bisericii din Borzești este îngropatǎ fiica lui Vasile Alecsandri, Maria Bogdan - dupǎ soţ, care a locuit în conacul din imediata apropiere a bisericii.


Un alt element deosebit al locului îl reprezintǎ Muzeul de artǎ bisericeascǎ, construit din blocuri masive de piatrǎ, zidurile sale având grosimea de un metru și jumǎtate. Muzeul deţine o impresionantǎ colecţie de obiecte valoroase. Alǎturi de cǎrţi vechi de cult (Cazania lui Varlaam - 1643 și a doua ediţie a Bibliei de la Blaj - 1795), se gǎsește și o imagine ineditǎ din anul 1934, în care apar Nicolae Iorga și, se pare, Octavian Goga, în fata bisericii din Borzești. Pe atunci, ilustrul istoric facea parte din Comisia Monumentelor Istorice, iar Borzeștiul era în plinǎ restaurare. De o deosebitǎ valoare este catapeteasma din lemn de tei, din secolul al XVIII-lea, donatǎ muzeului de Mǎnǎstirea din Bogdana - ctitoritǎ în 1660 de logofǎtul Solomon Bîrlǎdeanu, în apropierea Borzeștiului.