office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 53, Decembrie 2017


Revista Branché, decembrie 2017
Faţetele dentare, soluţia ideală pentru un zâmbet spectaculos!
Cât de mult să merg pe jos pentru a slăbi?
Diversificarea meniului la bebeluşi
Interviu: dr. Celina Stafie
Abuzul emoţional
Cei 4 Călăreți ai Apocalipsei…unei relații
Mănăstirea Diaconeşti
Colicile bebeluşului
Doi morcovi pe zi reduc colesterolul cu 20 %

Interviu: dr. Celina Stafie

 

Şef de Lucrǎri UMF Iaşi, Doctor în medicină (specializarea obezitate şi diabet), medic primar medicină internă, medic specialist alergologie şi imunologie clinică, competenţă în ecografie generalǎ, formator în educaţia terapeutică a pacientului cronic (diplomă de masterat în Elveţia).

 

1. Cum se manifestă alergiile şi cum trebuie să procedăm atunci când cineva din preajma noastră suferă de această afecţiune?

 

Alergiile se manifestă la trei niveluri: cutanat, respirator şi digestiv. Cutanat, încă din primul an de viaţă, micuţul poate dezvolta dermatita atopică, cu piele aspră pe pomeţi şi membre, asociind şi suprainfecţii cu herpes şi stafilococ auriu. După vârsta de 1 an sunt posibile diferite forme de urticarie. După primii 3 ani, alergia începe să se manifeste la nivel respirator, cu rinita alergică (strănut în salve, prurit nazal, rinoree, obstrucţie nazală) şi astm bronşic. La nivel digestiv, primele sensibilizări se produc încă din perioada diversificării alimentaţiei copilului, către vârsta de 6 luni.

Două condiţii sunt necesare ca alergia să se manifeste: antecedentele alergice ale părinţilor sau rudelor apropiate ale pacientului şi încărcarea cu alergeni a mediului în care creşte.

 

2. Putem stabili o legătură între fenomenele alergice şi alimentaţia copiilor? Le putem evita?

 

Sigur, eu susţin teoria prin care alergia începe de la ceea ce mâncăm, ceea ce bem sau ceea ce respirăm. Dacă mama unui copil este alergică şi, în perioada sarcinii sau a alăptării micuţului, nu evită alimentele alergenice, sau dacă introduce prea devreme (sub 1 an) în alimentaţia copilului laptele de vacă, legumele crucifere (broccoli, conopida), oleaginoasele (nuci, alune, caju), sau chiar peştele, îl poate sensibiliza, dacă copilul este atopic. Putem afla dacă un copil este atopic încă de la naştere, prin recoltarea de sânge din cordonul ombilical şi dozarea IgE totale.

 

3. În ultima vreme se vehiculează conceptul “educaţia terapeutică”. Care este rolul acestuia în procesul de vindecare?

 

Educaţia terapeutică redefineşte consultul medical ca pe unul centrat pe resursele, personalitatea şi nevoile pacientului, ceea ce asigură o aderenţă mult sporită a pacientului la planul terapeutic.

 

4. E sezonul răcelilor. Cum putem creşte imunitatea organismului?

 

Natural, în primul rând. Este indicat să facem o dezintoxicare şi o deparazitare înainte de sezonul rece, după care să ne fortifiem cu trei soluţii la îndemână: mâncare cât mai naturală (fără produse din supermarket), aer curat şi mişcare (atât cât poate fiecare) şi produse de apifitoterapie pentru creşterea naturală a rezistenţei la infecţii (ceai şi capsule de chimen negru, sirop de şoc negru, sirop de ghimbir cu miere de albine).

 

5. Care este cel mai preţios sfat pe care îl daţi, de obicei, pacienţilor dumneavoastră?

 

Să îşi asculte corpul, să nu ignore semnalele pe care acesta le transmite şi să nu se sperie în faţa bolii. Boală ajunge în viaţa noastră spre a ne face să conştientizăm un singur lucru: ceva din ceea ce facem, din ceea ce gândim, ne subminează starea de bine atât de mult, încât ajungem să ne îmbolnăvim.

Fiţi atenţi la ceea ce va transmite corpul, el este cel mai bun diagnostician.

 

Interviu realizat de Ionuţ Bădǎrău