office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 57, Aprilie 2018


Secretul longevităţii se află în intestin. Experimentul cu probiotice care au prelungit viaţa cu 60%
Mușețelul este un dușman declarat în lupta cu cancerul
Tumorile benigne ale sânului
O tehnică revoluţionară a restabilit vederea a doi pacienţi!
Bolile reumatice
Boala Alzheimer – cea mai frecventă formă a demenței
164 de ani de la naşterea lui Anghel Saligny
Ce să mâncăm înainte şi după sport pentru a slăbi?
Astenia de primăvară și simptomele ei
5 ceaiuri care pot combate alergiile

Tumorile benigne ale sânului


Autor: Dr. Enkeleida Hadîmbu, Medic primar Obstetrică-Ginecologie ARCADIA


Sub denumirea generică de tumori benigne ale sânului se regăsesc o serie de afecțiuni care, deși nu sunt canceroase, trebuie investigate și tratate. Diferențierea între tumorile benigne și cele maligne poate fi făcută doar de către medic, cu mijloacele de diagnosticare pe care le are la dispoziție.

Chisturile mamare sunt diagnosticate și clasificate prin examinare ecografică, pot fi simple, complicate sau complexe și ating un vârf de incidență între 40 și 50 de ani. Aceste leziuni nu necesită un management special, dar pot fi puncționate dacă sunt dureroase. Materialul aspirat este trimis pentru cultură dacă este purulent sau citologie dacă există suspiciuni clinice sau imagistice.
Chisturile recurente simptomatice se rezolva prin excizie.

 

Fibroadenomul mamar este cea mai comună tumoră benignă a sânului și apare de obicei la femeile tinere. Involuția este spontană în menopauză.
La palpare, aceste tumori sunt ferme, netede, de o consistență elastică, cu diametrul de 2 - 3 cm în momentul descoperirii.
Atunci când se suspectează un fibroadenom, diagnosticul este confirmat prinbiopsie excizională sau prin examenul citologic al aspiratului cu ac subțire. Se intervine chirurgical doar la fibroadenoame mari sau cele care continuă să se dezvolte pe parcursul urmăririi leziunii.

 

Tumorile Phyllodes sunt tumori similare histologic cu fibroadenoamele. Pot fi benigne, intermediare sau maligne. Tratamentul acestor tumori constă în incizie largă sau mastectomie.

 

Modificările fibrochistice sunt cele mai frecvente leziuni mamare. Ele cuprind un spectru larg de semne și simptome clinice și modificări histologice. Condiția este frecventă la femeile cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani și rară la femeile în postmenopauză.
Modificările fibrochistice pot fi reprezentate de formațiuni asimptomatice, dar în mod frecvent sunt însoțite de dureri, sensibilitate, în special în perioada premenstruală, și, uneori, de o secreție mamelonară.
Durerea mamară ciclică este simptomul cel mai întâlnit în cadrul modificărilor fibrochistice și poate fi tratată în mod optim prin evitarea traumatismelor la nivelul sânilor și limitarea consumului de cofeină. Este recomandat ca pacienta să primească informații și să fie încurajată să realizeze autoexaminarea sânilor în fiecare lună, imediat după perioada menstruală.

 

Mastodinia reprezintă durerea la nivelul sânului și este un simptom comun. Prevalența este mai ridicată la femeile care se află în preajma menopauzei decât la cele tinere.
Durerea poate fi ciclică – de obicei apare înainte de menstruații și se remite odată cu debutul menstruației.
Mastodinia nonciclică, frecvent cauzată de un simplu chist sau neoplasm mamar, poate ocazional să se prezinte ca o durere focală de sân. Simptomul trebuie evaluat cu atenție în timpul examinării clinice, prin investigații imagistice țintite și biopsia oricărei formațiuni tumorale palpabile sau descrise radiologic.

 

Infecțiile mamare se clasifică în infecții puerperale (care apar în timpul sarcinii și lactației) și infecții non-puerperale.
Infecțiile puerperale sunt caracterizate de căldură locală, edem, eritem al sânului și febră, stare generală de rău. Sunt tratate cu succes cu antibiotice sau pot evolua spre abcese care necesită drenaj chirurgical.
Celulita necomplicată într-un sân neiradiat și în afara perioadei puerperale este mai puțin frecventă. Apariția acesteia ar trebui să indice evaluare imagistică și biopsie pentru a exclude cancerul de sân inflamator.

 

Abcesele mamare sunt periferice sau subareolare. Abcesele periferice sunt de obicei infecții tegumentare (foliculita sau infecția chisturilor glandelor Montgomery), iar cele subareolare iau naștere din ductele lactofore obstruate cu keratină.

 

Scurgerile mamelonare

La exprimarea mamelonului, la 40% dintre femeile în premenopauză și 74% din femeile care au alăptat în ultimii 2 ani poate apărea o secreție lichidă.
Secrețiile care apar spontan, seroase sau sangvinolente trebuie considerate ca fiind patologice și trebuie investigate.
Secreția mamelonară unilaterală, spontană, hemoragică sau serosangvinolentă este produsă de papiloame intraductale care sunt simpli polipi ai canalelor galactofore sau de un cancer intraductal. Secreția lactată de la nivelul unor ducte multiple la femeile ce nu alăptează reflectă, probabil, niveluri crescute de prolactină. De asemenea, hipotiroidismul poate produce galactoree.

Pentru investigații citologice, poate fi folosită o lamă de sticlă pe care a fost expusă o mostră de secreție. Este indicat ca investigația să fie completată cu examenul ecografic, mamografia diagnostică sau RMN.


Afecțiunile sânului mărit prin implant

Aproximativ 15% dintre pacientele care au implant dezvoltă contracție la nivelul capsulei sau cicatrizare în jurul implantului, ceea ce duce la deformarea și creșterea consistenței sânului.
Ruperea implantului poate surveni la 5% dintre femei, iar pierderea conținutului la nivelul capsulei este chiar mai frecventă.

Deși practica demonstrează că peste 90% dintre modificările care apar la nivelul sânilor sunt benigne, este importantă consultarea medicului specialist și respectarea tratamentului recomandat pentru că în acest mod, de multe ori, poate fi prevenit cancerul de sân.

 

www.arcadiamedical.ro