office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 54, Ianuarie 2018


7 lecții de … “pareontologie”
Conjunctivita neonatală
Glutenul, benefic sau periculos?
Hipertensiunea arterială
Cariile Dentare
Zâmbetul, medicamentul perfect!
De ce iubim sfleca roşie?
Mănăstirea Mraconia

Hipertensiunea arterială

Autor: Prof. Univ. Doctor Honoris Causa Constantin Milică

 

 

Hipertensiunea arterială este cea mai răspândită boală a omenirii şi constă în creşterea permanentă sau accidentală a presiunii de curgere a sângelui din ventriculul stâng spre sistemul arterial şi venos. Valorile normale ale presiunii arteriale sunt încadrate între 13 cm coloană Hg (maxima) şi 8 cm Hg (minima), indiferent de vârstă. La persoanele bolnave de diabet zaharat valorile normale cresc cu 0,5 cm Hg. Peste aceste valori se consideră instalarea hipertensiunii arteriale în 3 trepte:

 

- moderată cu valori de 15-17 cm Hg, când muşchii inimii se contractă pentru pomparea sângelui (presiune sistolică) şi 9-10 cm Hg când muşchii inimii sunt relaxaţi (presiune diastolică);

 

- medie cu valori de 18-19 cm Hg (sistolică) şi 10,5-11,5 cm Hg (diastolică);

 

- critică la valori care depăşesc 20 cm Hg (sistolică) şi 12 cm Hg (diastolică).

 

Pentru normalizarea tensiunii arteriale se utilizează o medicaţie de durată cu preparate hipotensive, hipotonice, diuretice, colagoge, coleretice şi calmante.

 

Alte tratamente se fac cu infuzii, decocturi sau tincturi utilizate pe lungă durată, chiar tot restul vieţii, în funcţie de starea bolnavului şi de evoluţia bolii. Au o mare eficienţă ceaiurile din:

▪păducel (flori, frunze, fructe) pentru normalizarea tensiunii şi a ritmului cardiac;

▪talpa gâştei (herba) cu efecte sedative şi hipotensoare în reglarea presiunii sângelui şi a ritmului cardiac;

▪isop (herba) cu efecte vasodilatatoare în sistemul arterial;

▪saschiu (frunze) recomandate în hipertensiune şi ateroscleroză coronariană;

▪sulfina galbenă (flori) pentru scăderea tensiunii prin dilatarea vaselor periferice;

▪rozmarin (herba) pentru combaterea hipertensiunii, asociată cu retenţia hidrică şi unele afecţiuni hepatobiliare;

▪traista-ciobanului (herba) pentru normalizarea tensiunii instalată la menopauză;

▪mesteacăn (frunze) cu acţiune hipotensivă prin eliminarea colesterolului depus pe pereţii vaselor;

▪coacăz-negru (frunze, fructe) care previne puseurile hipertensive, insuficienţa cardiacă şi angina pectorală.

 

Amestecurile de specii medicinale, cu acţiuni hipotensive şi în tonifierea cordului, includ  plantele de mai sus, în anumite doze, la care se pot adăuga coada-şoricelului, coada-calului, menta, lavanda, salvia, anghinarea, valeriana, arnica, măceşele, cimbrişorul, sunăoarea şi brusturele, preparate sub formă de infuzii, macerate şi lichioruri.

 

Apiterapia

 

Sunt recomandate câteva preparate cu efecte bune în normalizarea tensiunii: tinctura de propolis 30 %, lăptişor de matcă, polen cu lăptişor de matcă, miere de albine cu sfeclă roşie, macerat din miere de albine cu propolis şi suc de usturoi, precum şi mielita din miere de albine cu muguri de păducel, plop-negru, coacăz-negru, salcâm-japonez, mesteacăn, piersici şi mere.

 

Regimul alimentar

 

Pentru evitarea hipertensiunii şi redresarea la valori normale se impune un regim alimentar strict controlat, cantitativ şi calitativ, cu alimentaţie hipocalorică şi desodată. Se recomandă o cură de lungă durată (2 luni) cu sucuri de legume (câte 50 ml suc de sfecla roşie, morcov, pătrunjel, păstârnac, tomate), cu adausul unei linguriţe de suc din usturoi, hrean şi lămâie, din care se beau câte 2-3 pahare pe zi.

 

Dacă nu sunt contraindicaţii pentru alte afecţiuni maladive, se pot consuma, zilnic, câte 2-3 căţei de usturoi (cu 30 minute înainte de mese) care influentează favorabil ritmul şi contracţiile inimii, având un important rol vasodilatator şi hipotensiv. Usturoiul poate fi utilizat sub diferite forme (infuzie, decoct, tinctură). Efecte bune s-au constatat la folosirea unei infuzii din teci uscate de fasole sau decoct din rădăcini şi frunze de pătrunjel.

 

În fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, se bea limonadă preparată din zeama unei lămâi, îndulcită cu zahăr sau miere de albine. O altă reţetă de casă consta din tocarea unei lămâi (inclusiv coaja) care se amestecă cu 10 g drojdie de bere şi se consumă fracţionată în două zile, câte ½  din cantitatea preparată. Tot dimineaţa, (înainte de micul dejun) şi seara (înainte de culcare) se va consuma câte o lingură de ulei de măsline, porumb sau floarea soarelui, cu efecte dietetice contra hipertensiunii, prin dizolvarea colesterolului sanguin şi a lipidelor serice.

 

În cazuri mai grave, cu tensiuni peste 18-20 cm Hg, regimul alimentar prevede, săptămânal, o zi de cruţare numai cu legume şi fructe, iar la persoanele obeze cura se prelungeşte la 2-3 zile pe săptămână. În restul zilelor se trece la o alimentaţie cu legume şi fructe, bogate în săruri de potasiu şi în vitamine care degradează colesterolul din ficat şi din vasele sanguine. Pe lângă acestea, pot fi consumate carne de vită şi pasăre (fiartă sau rasol), peşte slab, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, cartofi fierţi, pâine integrală fără sare, ulei vegetal, cereale germinate, albuş de ou, bulion de legume, pişcoturi crocante, fructe (proaspete, coapte, compoturi).

 

Alimentele interzise: carnea de porc, raţă şi gâscă, mezeluri, afumături, grăsimi animale, prăjeli, vânat, peşte gras de crescătorie şi sărat, organe, conserve din carne şi peşte, brânzeturi sărate, caşcaval, gălbenuş de ou, condimente iuţi, murături, produse zaharoase, snacks-uri, fructe oleaginoase (nuci, alune), cafea, tutun, ape minerale sodate, băuturi acidulate şi alcoolice.

 

Regimul de viaţă

 

Sub controlul permanent al familiei, se vor evita conflictele, solicitările nervoase, stresul, stările de anxietate, depresiile psihice, nopţile nedormite. De asemenea, se vor evita eforturile fizice şi intelectuale exagerate precum şi sporturile de performanţă. Bolnavul nu se va expune timp îndelungat la soarele amiezii în cursul verii şi nici nu va urca la altitudini prea mari (la munte sau chiar cu avionul).

 

Relaxarea zilnică se va face prin plimbări pe jos (circa 5 km), în aer nepoluat, evitând sedentarismul în pat sau la televizor.

 

 

www.farmacia-verde.ro