office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 68, Martie 2019


Colicile bebeluşului
Mănăstirea Hodoş-Bodrog
Cum se tratează hernia de disc lombară?
De la spumă la os: noul implant revoluţionar cu aerogel poate recreşte oasele
Speranţă pentru persoanele oarbe: cu o singură inserare a unei gene, şoarecii şi-au recăpătat vederea
Replantarea unui braț amputat, operație reușită în Târgu-Mureș
Rinoplastia nechirurgicală

Mănăstirea Hodoş-Bodrog

Situată la 15 km distanţă de oraşul Arad, pe cursul inferior al Mureşului, mănăstirea Hodoş-Bodrog este una dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din ţara noastră.


După o veche tradiţie locală, se spune că mănăstirea ar fi o ctitorie a credincioşilor din împrejurimi. Tradiţia mărturiseşte că un taur din turma unui păstor a scos la iveală dintr-o movilă de pământ icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, iar pe locul unde s-a descoperit icoana a luat fiinţă aşezământul. Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează şi astăzi, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit icoana, precum şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Prima atestare documentară o avem din anul 1177, iar informaţiile unor istorici locali vorbesc despre existenţa unor “călugari greci” (ortodocşi), la Hodoş-Bodrog, încă din secolul al XI-lea. Alte atestări se regăsesc în diferite documente din anii: 1213, 1233, 1278, 1293, cu unele derivaţii ale denumirii de Hodoş. În anul 1446 se generalizează denumirea de Bodrog, iar din anul 1784 apar amândouă împreună: Hodoş-Bodrog.


Actuala biserică datează din a doua jumatate a secolului al XI-lea, fiind construită în stil bizantin triconc, din piatră şi cărămidă romană. În interior este împodobită cu pictură “a fresco” din anul 1658, de către pictorul Nicodim Diaconul. Restaurări ale picturii s-au făcut între anii 1938-1940 de către pictorii At. Damian şi C. Cenan şi între anii 2009-2010 de către restauratorii Adriana Scărlătescu şi Marius Oprea. Mobilierul şi iconostasul au fost sculptate de către stareţul Ieronim Balintoni în anul 1940.


În exterior biserica este tencuită pe trei laturi, peretele de nord păstrându-se netencuit. Este decorată cu nise exterioare, unele din ele fiind pictate “a fresco” de pictorul E. Profeta în anul 1968. La sfârşitul secolului al XIX-lea mai era vizibilă pe peretele de nord inscripţia “Hodos – egumen Mihail 1523”, iar pe peretele de miazăzi, într-o firidă este menţionat anul unei restaurări – 1776.


Actualul ancadrament al uşilor este făcut în 1766 (an gravat deasupra uşilor), iar pe două pietre din exteriorul absidei drepte există următoarele inscripţii: “1742 Nicolae Ioanovici am scris aicia” şi “Ioan Dragoevici pravoslavnic român”.


De-a lungul timpului au existat o serie de personalităţi care şi-au adus aportul la dăinuirea acestui monument: Sava Brancovici – 1607; Sofronie, episcop la Lipova şi Gyula – 1651; Isaia Diacovici – 1690; Eugeniu de Savoya, care a acordat protecţie mănăstirii în anul 1716; căluglrul protopsalt Naum Râmniceanu – 1788; Nicolae Iorga – 1906 şi mulţi alţii.


Dintre clădirile vechi se mai păstrează turnul clopotniţă, clădirea stăreţiei şi o parte din zidul de incintă, pe latura de nord.


În secolul al XVIII-lea, aici îşi făceau ucenicia tinerii care doreau să ajungă preoţi, remarcându-se magistrul Timotei de Hodos – 1714, precum şi arhimandriţii Gheorghe şi Vicentiu. Tot aici copiii ţăranilor din satele vecine au învăţat scrisul şi cititul.


Mănăstirea mai posedă şi o valoroasă colecţie de artă veche bisericească.

 

Sursa: manastireabodrog.ro

Sursa foto: provinciacrisana.com