office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 65, Decembrie 2018


Terapia de recuperare interdisciplinară a copiilor cu CES
Roiniţa - forme de utilizare în uz intern
Plictiseala la copii
Istoria Sfintei Mănăstiri Govora
Cu ce înlocuim proteinele animale

Istoria Sfintei Mănăstiri Govora

Sfânta Mănăstire Govora din comuna Mihăiești, județul Vâlcea, se află la poalele dealului Coşul Mare, la 6 km distanță de stațiunea Băile Govora şi la 18 km de Râmnicu Vâlcea, pe fosta moşie Hinţa.


Aşezământul monahal de la Govora se numără printre cele mai vechi din ţara noastră, fiind ctitorit între secolele XIV-XV, în vremea domnitorului Vlad Dracul. Nu se știe data exactă la care a fost zidită prima biserică pe acest loc. Numele sfintei mânăstiri vine de la cuvântul slavon gavariti, care înseamnă a vorbi sau izvor.


La anul 1440, sub domnia lui Vlad Ţepeş, biserica a fost stricată de boierul Albu cel Mare. Ea a fost rezidită între anii 1492-1496, de către domnitorii Vlad Călugărul şi Radu cel Mare. Mai târziu, între anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab a făcut Sfintei Mânăstiri Govora o reparaţie totală, în vederea instalării în incinta acesteia a tiparniţei dăruite de Sfântul Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului.


Între anii 1710-1711, în vremea domniei Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, sfânta mânăstire a fost complet restaurată şi extinsă. La anul 1775 i-a fost adăugată trapeza. Clopotniţa şi clădirile care străjuiesc astăzi biserica, anume latura nordică și latura de răsărit, au fost ridicate la începutul secolului al XVIII-lea. În secolul următor, ansamblul monahal de la Govora a suferit doar unele mici modificări.


Pridvorul bisericii și interiorul acesteia păstrează pictura originală în frescă. De asemenea, biserica își păstrează până astăzi catapeteasma originală, sculptată în lemn, în stil brâncovenesc.


Cutremurele din 1940, 1977 şi 1986 au afectat puternic biserica și clădirile din jurul acesteia. Întregul ansamblu arhitectural a fost renovat între anii 1957-1969. Ultimele reparaţii însemnate au fost realizate între anii 1986-1988.


Sfânta Mănăstire Govora va rămâne în istoria tiparului și a neamului românesc drept locul în care a luat naștere prima tipăritură în limba română, anume Pravila de la Govora, după tipăriturile diaconului Coresi din Ardeal. Întemeierea unei tipografii în incinta Sfintei Mănăstiri Govora, lucrare culturală de valoare inestimabilă la acea vreme, s-a făcut din porunca şi pe cheltuiala evlaviosului domnitor Matei Basarab şi cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care a adus tiparnița de la Kiev, ca dar al Sfântului Ierarh Petru Movilă. Încăperile în care a funcţionat vechea tipografie de la Govora mai există şi astăzi.


În muzeul monahal de la Govora se păstrează obiecte de mare valoare artistică și istorică. Dintre acestea, amintim numai epitrahilul dăruit sfintei mănăstiri de domnitorul Radu cel Mare, brodat cu fir de aur și argint, de o frumusețe unică.


Sursa: Arhiepiscopia Râmnicului