office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr. 44, Martie 2017


Dieta în post
Erupţiile la lumină
Păpădia, „doctorul din grădină“
Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Runc

Păpădia, „doctorul din grădină“

 

Autor: Prof. Univ. Doctor Honoris Causa Constantin Milicǎ 

Aceste rânduri pot constitui o pledoarie în susţinerea şi valorificarea superioară a unei plante considerată o buruiană, călcată şi strivită cu pasul neglijenţei, deşi este de o valoare imensă pentru sănătatea noastră. În toate organele acestei plante se ascund adevărate comori de sănătate, fiind apreciată ca un elixir în vindecarea unei game largi de afecţiuni.

 

Pe plan mondial, păpădia este foarte răspândită în flora spontană din emisfera nordică, dar şi în Bulgaria, România, ţările fostei Iugoslavia, Ungaria şi Polonia. Există şi culturi întinse în Germania şi Franţa, pentru consumul alimentar şi pentru scopuri medicinale. De reţinut este faptul că, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, nemţii au ocupat Polonia şi au sechestrat toate pajiştile naturale cu păpădie pentru a folosi latexul tulpinilor în vederea obţinerii cauciucului.

 

În scopuri alimentare şi medicale se recoltează toate organele plantei (frunze, tije, rădăcini), cea mai indicată fiind recoltarea părţii aeriene (herba) împreună cu rădăcina.

 

Proprietăţile terapeutice ale păpădiei

 

▪Funcţia principală, depurativă şi detoxifiantă a sângelui şi a ficatului, asigură un tonus general al organismului. La nivelul sângelui acţionează ca hipoglicemiant şi hipocolesterolemiant.

 

▪În afecţiunile digestive are proprietăţi coleretice şi colagoge (favorizând evacuarea bilei), astringente, hipoacidifiante, alcalinizante, laxative, stomahice, antiputride, de stimulare a secreţiei pancreatice, decongestive, antibiotice, mineralizante, aperitive şi tonic amare.

 

▪În funcţiile cardiace are efecte venotonice, antidiabetice, antiplachetare şi depurative sanguin.

 

▪La nivelul rinichilor are acţiuni diuretice şi dizolvante pentru calculii renali, tonifiante pentru piele.

 

Alte proprietăţi ale păpădiei, bine cunoscute în terapeutica medicală, sunt: antitumorale, antiinflamatoare, anticanceroase, antireumatice, sedative, tonifiant al pielii.

 

Rizomii de păpădie au proprietăţi puternic depurative, eliminând toxinele de origine infecţioasă din ficat şi bilă, dar şi cele provenite din alimente poluate.

 

Preparate din păpădie pentru uz intern

 

- Infuzie din două linguriţe plantă uscată la 250 ml apă clocotită; se infuzează 10-15 minute, se strecoară şi se beau zilnic 2-3 ceaiuri puţin amărui, după mesele principale, având efecte în purificarea sângelui, icter, colecistite, dischinezie biliară, normalizarea circulaţiei sângelui, ateroscleroză, reumatism, gută, afecţiuni cronice ale aparatului urinar, vindecarea varicelor şi a ulcerelor varicoase şi eliminarea toxinelor din organism;

 

- Decoct din 30-50 g rădăcini şi frunze proaspete puse într-un litru apă rece; se lasă la macerat peste noapte, iar în dimineaţa următoare se fierbe timp de 10 minute, se infuzează 4 ore, se strecoară şi se beau două ceaiuri îndulcite cu miere pe zi, unul cu 30 minute înainte de micul dejun şi altul la o oră după micul dejun, având efecte în bolile de rinichi, insuficienţă hepatică, tulburări digestive, dispepsii, icter cataral şi hemoragii interne;

 

- Decoct din amestecul de 40 g herba uscată de păpădie, 20 g frunze de mesteacăn, 15 g flori de soc şi 25 g scoarţă de cruşin sau herba de volbură, din care se ia o linguriţă la 250 ml apă rece; se fierbe 5-10 minute, se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară şi se beau zilnic 2-3 ceaiuri călduţe şi neîndulcite între mesele principale, într-o cură de peste o lună, având efecte în combaterea obezităţii şi a celulitei;

 

- Salată din 100 g frunze tinere, recoltate primăvara până în mijlocul verii, care se ţin 30 de minute în apă sărată, pentru a îndepărta gustul amărui; se mărunţesc şi se amestecă cu 25 g pătrunjel verde, 50 g praz tocat, 15 ml ulei, sare, piper, oţet şi mărar. Frunzele se pot amesteca cu un sos preparat din smântână, sare, piper şi zeamă de lămâie sau cu muştar, ulei şi zeamă de lămâie. După o cură de două săptămâni are proprietăţi nutritive la convalescenţi şi la persoane anemice, aducând organismului un supliment de săruri (de exemplu, calciu, magneziu), compuşi proteici şi substanţe antibiotice naturale. Are efecte bune şi în reumatism, obezitate şi oboseală generală;

 

- Tulpini (tije) fragede, mestecate în gură, pe stomacul gol, câte 5-8 bucăţi pe zi, timp de 2-4 săptămâni, au efecte de ameliorare rapidă a durerilor reumatice şi a inflamaţiilor glandulare şi hepatice, stimularea funcţiei vezicii biliare, cu dizolvarea şi eliminarea calculilor biliari, combaterea dischineziei biliare, gastritei hiperacide, aterosclerozei, gutei, afecţiunilor splinei, depurarea sângelui, evitarea stării de oboseală şi lipsei de energie. Persoanele astenice şi obosite vor simţi din primele zile o senzaţie de revigorare a vitalităţii corpului. În tratamentul diabetului se consumă zilnic câte 10-12 tije. La început, tijele au gust amar, dar, ulterior, devin fragede şi suculente;

 

- Suc din rădăcini proaspete şi frunze, preparat în lunile august-septembrie, prin adaus de glicerină (o lingură), în alcool de 90°; se ia câte o lingură, de 3 ori pe zi, timp de 3-6 săptămâni, fiind indicat în obezitate, reumatism, litiază, stimulent al funcţiilor hepatice şi renale, elimină calculii biliari şi intervine în stări de oboseală, astenie nervoasă, revigorarea tenului şi în boli circulatorii. Datorită proprietăţilor depurative, scade colesterolul din sânge. Este un bun aperitiv, tonic şi reconfortant.

 

www.farmacia-verde.ro