Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 22

Notice: Undefined offset: 0 in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23

Warning: getimagesize(poze/80-) [function.getimagesize]: failed to open stream: No such file or directory in /home/brancher/public_html/articol.php on line 23
Umblă iarna pe poteci…
office@branche.ro       0727.340.355      0752.120.726

Branché Nr.7, noiembrie 2013


Umblă iarna pe poteci…
Dubai – bijuteria arhitectonică a Golfului Persic
Capul Verde: locul unde vara este la ea acasǎ

Umblă iarna pe poteci…

 

…La vremea colindelor și a bradului verde ca tinerețea; e vremea bilanțului pe anul ce tocmai se pregătește să plece cu pași de felină, lăsând în urmă gânduri, vise și rosturi. Şi asta nu se poate face decât într-un cadru care să inspire încredere și voie bună pentru ceea ce vrea fiecare să facă mai bine și mai din inimă în viitorul presărat cu fulgi de zahăr. La vremea colindelor și călătorul se retrage în zone pitorești sau de poveste, în timpuri ancestrale, cuibărite-n suflet de aur. Şoptite pe un fuior de cânepă și stropite cu apă sfințită, cererile de bine se deapănă până la firul împlinirii și se întorc grabnic la cel care stă cu ochii spre cer. într-o poveste adevărată de iarnă s-a împlinit un astfel de rost și s-a născut o lumină veșnică. De atunci, ea veghează neîncetat și răspândește cristale ce sunt curate ca lacrima peste oameni și flori. De atunci, se știe ce-i bucuria și zborul de nea peste norii de praf și iluzii.
                                                                                                                       Luisa Ţuculeanu

…La vremea colindelor și a bradului verde ca tinerețea; e vremea bilanțului pe anul ce tocmai se pregătește să plece cu pași de felină, lăsând în urmă gânduri, vise și rosturi. Şi asta nu se poate face decât într-un cadru care să inspire încredere și voie bună pentru ceea ce vrea fiecare să facă mai bine și mai din inimă în viitorul presărat cu fulgi de zahăr. La vremea colindelor și călătorul se retrage în zone pitorești sau de poveste, în timpuri ancestrale, cuibărite-n suflet de aur. Şoptite pe un fuior de cânepă și stropite cu apă sfințită, cererile de bine se deapănă până la firul împlinirii și se întorc grabnic la cel care stă cu ochii spre cer. într-o poveste adevărată de iarnă s-a împlinit un astfel de rost și s-a născut o lumină veșnică. De atunci, ea veghează neîncetat și răspândește cristale ce sunt curate ca lacrima peste oameni și flori. De atunci, se știe ce-i bucuria și zborul de nea peste norii de praf și iluzii.                                                                                                                     


Luisa Ţuculeanu